spot_img
luni, noiembrie 25, 2024
HomeTurismInsule aproape necunoscute din România

Insule aproape necunoscute din România

Insulele sălbatice din Delta Dunării sunt unele dintre cele mai spectaculoase colţuri de natură din România.

DONEAZĂ UN ABONAMENT LA MONITORUL!

Nu-ți lăsa părinții, bunicii și prietenii pradă televiziunilor de știri devenite oficine de propagandă și presei cumpărate de partide. Dă-le o șansă să fie informați corect și să facă alegeri în cunoștință de cauză! Fă-le cadou un abonament la Monitorul de Botoșani. Dacă te-ai săturat să îi vezi manipulați și mințiți, completează formularul de mai jos, cu numele și adresa corectă a celui căruia vrei să-i donezi un abonament și noi îi trimitem zilnic ziarul. Abonează-i pe cei dragi la Monitorul și oferă-le o imagine nedeformată a realității. Este cel mai de preț ajutor.

 

Cele mai multe dintre insulele din România se află situate pe Dunăre sau în Deltă, iar în jurul lor s-au născut legende care dăinuie şi în prezent. În afară de controversata Insula Şerpilor, care acum nu mai aparţine României, Insula Mare a Brăilei şi „comoara” Ada-Kaleh scufundată de comunişti, în ţara noastră există şi alte fâşii de pământ. Nu ne putem compara cu grecii, însă în România turismul ar avea serios de câştigat dacă s-ar investi în promovarea şi includerea acestor locuri în circuite turistice. Chiar şi în prezent aceste insule reprezintă oaze de linişte pentru cei ce îşi doresc să petreacă o vacanţă departe de aglomeraţia plajelor de la malul mării.

Insula Bisericuţa

 

Insula Bisericuţa, amplasată pe teritoriul localităţii Jurilovca, este o zonă strict protejată care face parte din teritoriul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării. Insula are o lungime de 360 de metri şi o lăţime de 58 metri şi este un adăpost perfect pentru specii rare de păsări şi este patria călifarilor. Jumătate din limba de pământ este acoperită cu stuf, iar jumătate de o colină de calcar care are o înălţime de nouă metri. Fâşia stâncoasă este inclusă în rezervaţia ortinologică Periteasca – Insula Bisericuţa – Gura Portiţei.

Călifarul alb este protejat în România din anul 1955 şi  este una dintre cele mai frumoase specii de raţe ce trăiesc şi se înmulţesc la noi în ţară.

În Fortul de pe Bisericuţa au fost descoperite urme ale unei vechi aşezări greceşti, romane şi medievale. Lacurile Razelm şi Sinoe au oferit un cadru natural pentru favorizarea comerţului dintre greci şi populaţia tracă. De asemenea, golful din spatele Capului Dolojman oferea protecţie corăbiilor greceşti împotriva furtunilor. Pentru a oferi şi protecţie împotriva atacatorilor, golful a fost întărit cu un sistem defensiv. Cetatea Argamum (Orgame), ridicată pe stâncăriile Capului Dolojman a fost ridicată în aceeaşi perioadă cu Cetatea Troia, ridicată de greci în secolul VII î. Hr, în Asia Mică. În primele secole ale stăpânirii romane, ieşirea la mare a fost blocată de sedimente. Totuşi, Cetatea Argamum a fost întărită cu încă un fort pe Insula Bisericuţa.

Insula Calia

 

O altă insula spectaculoasă  este Calia, care are o suprafaţă de 685 de hectare, dintre care 466 hectare sunt reprezentate de suprafaţa împădurită şi 219 hectare de apă (Lacul Lupu şi Lacul Tăbăcaru). Accesul în zonă se face dinspre localitatea Gropeni (la 2 km pe DJ212) şi reprezintă un punct de atracţie pentru turişti şi ornitologi pentru speciile din familia Ardeidae.

Insula Inelul de Piatră

 

Insula Inelul de Piatră este cea mai misterioasă insulă din Dunăre, care stă la suprafaţa apei doar câteva luni pe an. Insula nu este trecută pe nici o hartă. Fâşia de pământ se află pe braţul drept al Dunării, în dreptul ruinelor oraşului antic Capidava. Acest fenomen inedit, explicabil prin variaţia debitului Dunării, i-a atras pe tinerii pasionaţi de Science-Fiction. Aici, începând din anul 1989, un grup de tineri iubitori de astronomie şi literatură se întâlnesc anual într-o tabără ecologică de studiu, numită Academia de Vară Atlantykron.

Insula Ovidiu

 

Insula Ovidiu din Lacul Siutghiol este unul dintre locurile care exercita o adevărată atracţie asupra turiştilor care sosesc în staţiunea Mamaia. De-a lungul timpului, micul petic de pământ a stârnit curiozitatea şi imaginaţia oamenilor, care au ţesut în jurul său o serie de legende. Una dintre aceste povestiri are legătură cu originea numelui pe care îl poartă insulă. Se spune că, în timpul exilului său, poetul Ovidius Publius Naso se retrăgea pe acest petic de pământ pentru a-şi scrie versurile, astfel insulă a fost botezată cu numele său. În realitate, specialiştii nu au găsit nici o dovadă care să ateste prezenta poetului Ovidius pe această mică insulă din lacul Siutghiol. Cu toate acestea, legendă a rămas în picioare până în zilele noastre şi mai există încă oameni care cred cu tărie în veridicitatea ei.

În secolele trecute insulă era populată de pescari care îşi construiau aici adăposturi, dar şi de grădinari care profitau de solul fertil al insulei. Odată cu identificarea potenţialului sau turistic, Insula lui Ovidius a fost transformată într-un loc de relaxare pentru turiştii, păstrându-şi aceasta întrebuinţare şi astăzi.

Pentru a ajunge pe insuliţă bogată în vegetaţie aveţi la dispoziţie un vaporaş care pleacă din zona Cazino, la intervale regulate de timp. Până să ajungeţi pe insula vă aşteaptă o plimbare liniştită pe lac. Pe Insula lui Ovidiu este amenajat un frumos complex turistic, iar cei care doresc au posibilitatea să rămână aici câteva zile. Restaurantul rustic al complexului serveşte în principal preparate din peste, iar în fiecare seară o formaţie de muzică întreţine atmosfera.

Insula Peuce

 

Una dintre tainele neelucidate ale milenarei noastre Dobroge este cea legată de Peuce, o uriaşă insulă aflată în Delta Dunării, celebră în antichitate şi care a devenit, cu timpul, un simplu grind. Localizarea sa exactă este încă subiect de aprige controverse însă existenţa ei nu a fost niciodată pusă sub semnul întrebării, timpul conservând numeroase izvoare antice şi medievale care o confirmă. Se spune că numele îi vine de la grecescul peuke, care se traduce prin pini, aici existând o mare pădure formată din astfel de arbori. Potrivit altora Peuce ar înseamna Frumoasă. Mitologia greacă ne aduce o altă variantă: numele insulei vine de o nimfă a izvoarelor (naiadă) numită Peuce, care ar fi trăit (potrivit lui Valerius Flaccus în Argonautica) undeva în Vestul Sciţiei, chiar în Dobrogea noastră de astăzi. Mulţi specialişti (antici sau moderni) au conchis că cea mai probabilă locaţie a acestei insule ar fi fost undeva între braţele Dunării, Sfântu Gheorghe (Hieron Stoma – Gura Sfântă) şi Sulina (Naracon Stoma). A fost o insulă în antichitate şi apoi, din cauza înnisipărilor şi a poate a devierii cursului fluvial, a devenit un simplu grind, cândva în Evul Mediu timpuriu, probabil începând de prin sec. VIII – X.

Insula Popina

 

Insula Popina este situată în nordul limanului Razim sau Razelm, în apropierea amenajărilor piscicole Iazurile şi Sarinasuf (Fundea) şi a localităţii Iazurile. Insula este localizată pe teritoriul jud. Tulcea, la 500 m de satul Iazurile, depinzând de comuna Valea Nucarilor.

Deja ai votat!

DONEAZĂ UN ABONAMENT LA MONITORUL!

Nu-ți lăsa părinții, bunicii și prietenii pradă televiziunilor de știri devenite oficine de propagandă și presei cumpărate de partide. Dă-le o șansă să fie informați corect și să facă alegeri în cunoștință de cauză! Fă-le cadou un abonament la Monitorul de Botoșani. Dacă te-ai săturat să îi vezi manipulați și mințiți, completează formularul de mai jos, cu numele și adresa corectă a celui căruia vrei să-i donezi un abonament și noi îi trimitem zilnic ziarul. Abonează-i pe cei dragi la Monitorul și oferă-le o imagine nedeformată a realității. Este cel mai de preț ajutor.

Botoșani
cer senin
1.7 ° C
1.7 °
0.5 °
84 %
2.4kmh
7 %
lun
2 °
mar
4 °
mie
5 °
joi
7 °
vin
5 °

CARICATURA ZILEI

POZA ZILEI

Pentru că nu s-a vândut nici alcool și secțiile s-au mutat, pentru a nu enerva alegătorii, a fost nevoie de indicatoare.

EDITORIAL

Când apare acest text veți ști deja rezultatele preliminarii ale primului tur al alegerilor pentru noul președinte al țării. Cătălin Stoica, reputat profesor universitar...

EPIGRAMA ZILEI

În sfârșit, ceva normal: „Baștanii” de la partid I-au promis că-l pun central La Barça - Real Madrid!   -Dumitru MONACU

HAPPY CINEMA

POLITICĂ EDITORIALĂ

Politica editorială a Monitorului de Botoșani

Monitorul de Botoşani este un cotidian lansat pe 24 iunie 1995, cu distribuţie pe raza judeţului Botoşani. În ultimii ani tot timpul a fost...

ÎN ATENȚIA CITITORILOR

În atenţia cititorilor

Este foarte important pentru redacţia noastră  să ofere cititorilor  posibilitatea de a comunica cu noi  rapid şi uşor. Astfel, pentru: - a ne aduce la...

MONITORUL DE BOTOȘANI – COD DE CONDUITĂ

Codul de conduită al jurnalistului

În prezentul Cod, noţiunea de interes public va fi înţeleasă pornind de la următoarele premise: - Orice chestiune care afectează viaţa comunităţii este de interes...