Printre obiectivele turistice din judeţul Giurgiu se află şi Parcul Natural Comana, o arie protejată de interes naţional.
Judeţul Giurgiu este situat în sud-estul României, în lunca Dunării, la graniţa cu Bulgaria, în vechea provincie istorică, Muntenia. Fiind amplasat la graniţa ţării, oraşul Giurgiu a jucat un rol important, de-a lungul timpului, în războaiele frecvente dintre români şi turci, pentru deţinerea controlului asupra Dunării. Prima atestare documentară datează din 1394, din timpul domniei lui Mircea cel Bătrân.
Pentru ca este situat aproape de Bucureşti, oraşul Giurgiu este o opţiune bună pentru a petrece o vacanţă de primăvară. Oraşul reşedinţă nu este însă sigurul obiectiv din zonă, judeţul de graniţă fiind presărat cu numeroase obiective turistice.
Parcul Natural Comana
Rezervaţia Naturală Comana se întinde pe raza mai multor comune din sudul judeţul Giurgiu (comunele Comana, Călugăreni, Colibaşi, Băneasa, Gostinari, Greaca, Mihai Bravu şi Singureni), având o suprafaţă de aproape 25 hectare. Parcul a devenit arie protejată din 2005, cu scopul de a proteja speciile de plante endemice şi fauna specifică zonei.
Printre animalele prezente în rezervaţie se numără popândăul, broasca ţestoasă de baltă, tritonul danubian, dar şi multe păsări care îşi găsesc refugiu aici pe timp de iarnă, printre care sticletele, barza albă şi neagră, lişiţa, ţigănuşul şi altele.
Sfânta Mănăstire Comana
Mănăstirea Comana, situată în comună Comana din judeţul Giurgiu, a fost ctitorita de Vlad Ţepeş în anul 1461, ca o mănăstire – cetate care însă s-a ruinat la finele secolului al XVI-lea. Locul pe care a fost înălţată mănăstirea era odinioară o insulă în mijlocul mlaştinilor, iar accesul se făcea pe o poartă aflată în nordul incintei, după ce se traversa un pod de lemn, uşor de incendiat în vreme de primejdie. Din această perioadă s-au descoperit urmele unei biserici de plan dreptunghiular care avea fundaţie din cărămidă, iar partea superioară din bârne. Interiorul bisericii era tencuit şi pictat, găsindu-se parţial unele încăperi, precum şi mormântul ctitorului, dar fără a putea reconstitui chiar şi numai grafic întregul ansamblu. Cu toate că a fost ridicată în mare parte din material perisabil, aceasta biserică cu unele reparaţii făcute de domnitori a durat un secol şi jumătate, ceea ce dovedeşte, încă o dată, siguranţă ce i-o dădea poziţia naturală a terenului, insula între păduri şi ape.
În 1588, boierul Radu Şerban din Coiani – Satul Mironeşti de azi – începe zidirea unei noi mănăstiri la Comana pe pământurile moştenite de la mama sa, Maria din Coiani, iar alegerea locului de ridicare a ctitoriei a fost determinată de existenţa zidurile vechii mănăstiri, ruinate la acea dată, dar destul de puternice, pentru că, refăcute, să asigure protecţia noii construcţii.
Plaja şi Insula Mocanu
În apropiere de Podul Prieteniei, în zilele de vară vă puteţi bucura de o zi pe plajă, fără să fiţi nevoit să mergeţi până la mare. În restul anului, vă puteţi delecta cu pescuitul, întrucât aici puteţi pescui şalău, somn, avat, ciortan, caras, plătică sau mreană direct din Dunăre. Pe plajă se poate ajunge doar cu barca, însă întreaga călătorie nu durează mai mult de câteva minute. Insula Mocanu este ostrovul cel mai apropiat de oraşul de reşedinţă al judeţului şi se întinde pe o lungime de aproximativ 5 km.
Mausoleul Eroilor
În oraşul Giurgiu, în fostul cimitir al eroilor, actualul Cimitir Eternitatea, a fost construit între anii 1926-1939 un monument dedicat eroilor căzuţi în luptele din împrejurimi. Aici sunt înhumate osemintele a 350 de soldaţi căzuţi la datorie care au fost identificaţi, alături de 69 ofiţeri germani identificaţi şi mulţi alţi soldaţi a căror identitate a rămas necunoscută. Eroii înhumaţi aici au luptat în perioada 1916-1918.
Monumentul eroilor este considerat un monument istoric si este protejat de lege.
Turnul Ceasornicului
Tot în municipiul reşedinţă puteţi vizita şi Turnul Ceasornicarului, un monument construit din piatră în secolul 18, având o înălţime de 22 m. Acesta a fost construit cu scopul de a servi drept punct de observaţie în cazul unui atac, însă ulterior a fost adăugat un ceasornic. Monumentul a fost recondiţionat la sfârşitul anului 2005 şi se află în centrul municipiului.
Cetatea Giurgiu
Ruinele cetăţii sunt mărturie a trecutului tumultos pe care aceasta l-a avut, fiind situată la punctul de convergenţă dintre Imperiul Bizantin şi cel Otoman. Era primul punct de apărare al Ţării Româneşti, astfel că, de-a lungul timpului, a supravieţuit unui număr de peste 20 de asedii. A fost cucerită de romani, de bizantini şi a fost sub stăpânire otomană timp de 400 de ani.
Deşi este atestată documentar din 1386, este crezut că aceasta a fost reconstruită de fiecare dată pe ruinele fortificaţiei anterioare, astfel că există ruine care datează chiar din antichitate.
Podul Prieteniei
Unul dintre cele două poduri care traversează Dunărea, permiţând trecerea din România în Bulgaria şi invers, Podul Prieteniei face legătura dintre oraşele Giurgiu, pe malul românesc al Dunării, şi Ruse, pe malul bulgăresc. Podul a fost construit în 1954 cu sprijinul URSS şi reabilitat recent. Acesta are o lungime de aproape 3 kilometri, din care porţiunea centrală este una mobilă, care poate fi ridicată pentru a permite trecerea navelor mai înalte.
Podul are două benzi de circulaţie rutieră, una pentru fiecare sens, bandă pentru circulaţia feroviară, dar şi un trotuar pentru pietoni..
Rezervaţiile Manafu şi Teşila
Pădurea Manafu este o rezervaţie naturală de tip forestier, protejată pentru luminişurile în care, în lunile mai şi iunie, pot fi admiraţi bujorii româneşti, specie endemică, protejată de lege. Pădurea se află în apropierea Parcului Natural Comana.
La fel ca şi Pădurea Manafu, şi Pădurea Teşila este o rezervaţie naturală de tip forestier, protejată tot pentru bujorul românesc. Aceasta se întinde pe o suprafaţă de 52 hectare şi este o zonă preferată pentru plimbări în aer liber.
Schitul Sfântul Nicolae
Biserica este una specială datorită faptului că a fost iniţial o geamie mahomedană, iar construcţia acesteia nu se ştie de când datează. Geamia (templul) a fost transformată în biserică ortodoxă în anul 1830, când Cetatea Giurgiu a ieşit de sub ocupaţia otomană. Geamiei i-au fost astfel adăugate un altar şi o turlă. Biserica a fost bombardată de turci în 1877 şi reconstruită în 1905, apoi a fost complet distrusă de un bombardament german în 1944. A fost refăcută în anul următor, cu aprobarea Comisiei Monumentelor Istorice.
Casa Memorială Gellu Naum
În apropiere de Parcul Natural Comana, în comuna cu acelaşi nume, puteţi vizita casa memorială a scriitorului surparealist Gellu Naum (1915-2001). Scriitorul, de origine aromână, obişnuia să se retragă în această casă pentru a se izola şi a se scufunda în universul creativ. Gellu Naum a fost profesor de filosofie, eseist, poet, prozator şi dramaturg, dar şi traducător, din nevoia de a se întreţine financiar. Este unul dintre ultimii reprezentanţi ai curentului suprarealist în Europa.
