În anul 307, în vremea persecuției împotriva creștinilor, Sf. Teodosia în vârstă de 17 ani a vizitat prizonierii creștini condamnați în Pretoriumul din Cezareea, Palestina. Erau Sfintele Paști și mucenicii vorbeau despre Împărăția lui Dumnezeu. Sf. Teodosia i-a rugat să o pomenească și pe ea când vor ajunge în fața lui Dumnezeu.
Soldații au prins-o și au dus-o în fața lui Urban, guvernatorul, spunând că acea fecioară se închina în fața prizonierilor. Acesta i-a cerut să jertfească la idoli dar a refuzat, mărturisindu-și credința în Hristos. Apoi au torturat-o îngrozitor, rupându-i carnea cu cârlige de fier până i s-au văzut oasele.
Mucenița a răbdat în tăcere și cu zâmbetul pe față chinurile și când guvernatorul i-a cerut din nou să sacrifice la idoli iar ea i-a răspuns: “Nebunule, mi s-a dăruit să fiu în rândul mucenicilor”. Apoi i-au pus o piatră de gât și a fost aruncată în mare, dar au salvat-o îngerii. Din nou au prins-o și a fost dată să o sfâșie fiarele sălbatice, dar acestea nu s-au atins de ea. În final, călăii i-au tăiat capul.
Noaptea, Sf. Teodosia a apărut părinților ei, care au încercat să o convingă să nu se sacrifice pentru Hristos, îmbrăcată într-o haină strălucitoare, cu o cunună pe cap și o cruce strălucitoare de aur în mână, spunându-le: “Priviți slava de care ați vrut să mă lipsiți!”
Ea mai este prăznuită și în 29 mai, zi în care i s-au mutat sfintele moaște la Constantinopol și apoi la Veneția.
Preot Olivian SANDU
