A trăit în vremea împăratului Numerian. Acest împărat, după ce a jertfit idolilor pe copilul unui conducător păgân, dat drept zălog pentru pace, a mers către biserica în care slujea Sfântul Vavila, să vadă ce se petrece în ea.
Sfântul Vavila l-a oprit pe împărat să intre în ea, motivând că nu este creștin.
Împăratul Numerian, acuzat de insulta adusă împăratului, l-a chemat pe Sfântul Vavila la palatul său și i-a cerut să jertfească zeilor. În timp ce Sfântul Vavila era supus la diferite torturi, împăratul a poruncit să fie uciși alți trei copii, fii duhovnicești. Vavila participă la uciderea copiilor și îi întărește în mucenicia lor. După moartea copiilor a fost ucis și Sfântul Vavila.
Sfântul Proroc Moise
A trăit cu 1.500 de ani înainte de Întruparea Domnului Hristos și a trăit la curtea faraonului.
Prezența sa la curtea Faraonului se datorează actului de curaj al mamei sale care, nemaiputându-l ascunde de soldații egipteni, l-a lăsat într-un coșuleț de papură pe Nil. Din grija lui Dumnezeu pruncul este găsit de fiica Faraonului, care îl crește angajând ca doică chiar pe mama lui.
El ne-a lăsat scrise primele cinci cărți din Sfânta Scriptură – Pentateuhul. Sfântul Proroc Moise este persoana aleasă de Dumnezeu să scoată poporul lui Israel din robia egipteană. La 40 de ani a fugit în Madian, lângă Muntele Sinai, pentru că a ucis un egiptean. După alți 40 de ani, pe care i-a trăit ca păstor, Dumnezeu i-a poruncit să scoată evreii din Egipt. Pentru că faraonul nu a vrut, Dumnezeu alovit Egiptul cu 10 pedepse, iar faraonul și oastea sa au fost înghițiți de mare după ce a fost despărțită de toiagul lui Moise pentru ca evreii să ajungă pe celălalt mal. Alți 40 de ani au călătorit evreii prin pustiu, unde Moise le-a fost proroc și legiuitor. Sfântul Proroc Moise a murit la 120 de ani, fiind înmormântat pe muntele Nebo.
În pelerinaj
Un turist bătu odată la poarta unei mânăstiri pentru a înnopta acolo. Fiind uimit de dotarea sărăcăcioasă a camerelor, turistul îi întreba pe călugări: „Dumneavoastră unde aveți mobilierul?” Călugării îi răspund la fel printr-o întrebare: „Dar al dumneavoastră unde este?” „Al meu? Eu sunt aici doar ca turist!”, răspunse turistul. „Şi noi suntem tocmai la fel!”, răspunseră călugării.
Cel mai mare peşte
Un băiețel, fiu de pescar, se așeză la umbra unei sălcii şi-şi aruncă undiţa în râu.
„De-ar trage un peşte mare!”, spuse el.
Numaidecât prinse o știucă puternică și o trase din toate puterile. Dar marele peşte se zbătu așa de puternic, că-l trase și pe băiețel în râu. Tatăl său, care era în apropiere şi-şi întindea plasa să se usuce, sări în apă şi-l scoase din marea primejdie. Apoi îi spuse fiului său: „Vezi tu, nu este bine întotdeauna să se împlinească dorințele noastre”.
Preot Olivian SANDU
