Este cunoscută drept prima creștină din Europa. Din Faptele Apostolilor (capitolul al 16-lea) aflăm că după ce Pavel predica mai multor femei adunate la un râu din apropierea cetății Filipi, Lidia, o femeie vânzătoare de porfiră, din cetatea Tiatirelor, a crezut în Hristos şi a mărturisit că vrea să devină creștină. Din Scriptură aflăm că „Acesteia Dumnezeu i-a deschis inima ca să ia aminte la cele grăite de Pavel” (Faptele Apostolilor 16, 14). Primește botezul de la Sfântul Apostol Pavel, iar în casa ei se formează prima comunitate creștină europeană.
Sfântul Talaleu
A trăit în vremea împăratului Numerian (283-284). Ajunge medic, tămăduind bolnavii fără a cere nimic în schimb. În momentul în care Îl mărturisește pe Hristos, judecătorul poruncește celor doi torționari, Alexandru şi Asteriu, să-i perforeze genunchii şi să-l atârne de un copac.
Dumnezeu, prin purtarea Sa de grijă, i-a orbit pe torționari, iar aceștia în loc să-l mutileze pe Talaleu, au găurit o scândură. Torționarii au fost biciuiți, pentru că s-a crezut că au făcut acest lucru intenționat. În urma acestei minuni, cei doi au devenit creștini şi au primit moartea prin tăierea capului.
Sfântul Talaleu a fost supus mai multor chinuri, iar în cele din urmă a primit cununa muceniciei prin tăierea capului. Moaștele Sfântului Talaleu sunt prezente în biserica Sfântul Agatonic din Constantinopol. Menționăm că Sfântul Talaleu este invocat atât în rugăciunile de la Sfântul Maslu, cât şi în cele de la sfințirea apei.
Ce urmăreşte Dumnezeu
Până la judecata din urmă, mântuirea se poate dobândi oriunde, și pe câmpuri de bătaie; și se poate dobândi și din iad; și se poate pierde oriunde, și în mănăstiri, și în ceata sfinților Apostoli, și s-a pierdut și în Rai. Tâlharul, răstignit pentru faptele sale, a sărit de pe cruce în Rai și Lucifer ca fulgerul a căzut din Ceruri.
Orbia răutății, stând de-a pururi împotriva Adevărului, nu are leac, dar are pedeapsă. Inima înfrântă și smerită însă, Dumnezeu nu o va urgisi. De aceea înfruntând mândria, a zis că vameșii și păcătoasele vor lua-o înaintea „drepților” în împărăția Cerurilor, și că se face bucurie în Ceruri pentru un păcătos ce se întoarce.
Această întoarcere urmărește Dumnezeu să ne-o câștige, însă nu poate, dacă nu ne învoim și noi. De aceea ne poartă pe tot felul de căi și ne cheamă cu tot felul de surle și, dacă trebuie, ne grăiește și cu tunul.
Oamenii însă legați în neștiință, scurți la minte și slabi în credință urmăresc viața pământească și toată mâhnirea lor e pentru trupuri. Cât ţine forma aceasta de viață oamenii vor fi amestecați: cei din Noul Testament, fiii harului, cu cei din Vechiul Testament, pe care numai frica legii îi mai ţine în rânduială și oamenii fără nici un testament, oamenii fărădelegii și ai neorânduielii fără leac, fiii celui rău. (Pr. Arsenie Boca)
Un fost deținut într-un lagăr de concentrare nazist şi-a vizitat un prieten, fost coleg de lagăr cu el.
– Tu i-ai uitat pe naziști? l-a întrebat el pe amicul său.
– Da!
– Ei bine, eu nu i-am uitat. Sunt încă plin de ură faţă de ei.
– În acest caz, i-a spus prietenul său cu blândețe, înseamnă că te afli încă în închisoarea lor.
…adevărații noștri dușmani nu sunt cei care ne urăsc…ci cei pe care îi urâm noi…
Preot Olivian SANDU