Aviețuit în timpul împăratului Diocletian (284-305). Rămasă orfana de mica, ea a fost crescuta de creștinul Claudiu.Pentru credința în Hristos a fost supusa la mai multe chinuri. A fost tunsa și i s-au pus cărbuniaprinși pe cap, dar a scăpatnevătămată. A fost aruncata legata în mare, dar Dumnezeu a scos-o la liman. Pentru ca nicio pedeapsa nu a adus moartea asupra ei, împăratul a decis ca niștedesfrânați sa o necinstească pe fecioara. Sfânta Haritina s-a rugat ca Dumnezeu sa-i ia sufletul înainte ca acele slugi sa-i întineze trupul. Cum stăteaîngenuncheată la rugăciune, sufletul ei a ieșit din trup și s-a înălțat în Împărăția Cerurilor.
SfințiiCuvioși pustnici Daniil și Misail de la mănăstirea Turnu Cozia
S-au născut în a doua jumătate a veacului al XVI-lea în pârțile Olteniei. Amândoi, încă din tinerețile lor, erau iubitori de nevoințe pentru Dumnezeu devenind călugări. Cuviosul Daniil a devenit preot și duhovnic. Împreună cu Misail au părăsit mânăstirea și au devenit pustnici adunând în jurul lor o mică obște de călugări printre care și sfinții sihaștri Neofit și Meletie. au fost îngropați lângă altarul bisericuței lor. Când, în anul 1676, mitropolitul Varlaam al ȚăriiRomânești a construit la schit o nouă biserică, de piatră, a așezat sfintele moaște ale Cuvioșilor Daniil și Misail la temelia altarului bisericii celei noi.
Sfânta Metodia
s-a născut din părințibine credincioși pe 10 noiembrie 1861, în Insula Kimolos, Grecia. La Botez a primit numele Irina. Încă din copilărie a arătat buna cuviință, smerenie și dragoste fata de Biserica lui Hristos.
Crescând intr-un mediu prielnic viețiiduhovnicești, pe măsură ce s-a maturizat tot astfel s-a întâmplat cu credința ei și cu dorința de a-si închinaîntreagaviată lui Dumnezeu. Oricum, atunci când s-a aflat la vârsta “întemeierii unei familii”, părinții ei au hotărât sa o căsătoreasca; ea s-a supus voinței lor căsătorind-se cu un marinar din Hios.
La un timp dupăcăsătoriesoțul sau a trecut la cele veșnice în timpul unui naufragiu pe țărmurile Asiei Mici. Irina a simțit ca acesta este momentul rânduit de Dumnezeu pentru a-si împlinii chemarea dumnezeiasca. Când i-a mărturisit duhovnicului sau gândurile privitoare la aceasta chemare, acesta a încurajat-o sa urmeze calea monahala. După o perioada de pregătire, a fost tunsa în monahism de către Arhiepiscopul Metodie al Syros-ului, primind numele Metodia.
De atunci si-a petrecut viațaurmând regulile vieții monahale, nevoindu-se într-o chilie retrasa, aflata intr-un castel părăsit din Kimolos. Credința sa, rugăciunile, postul, privegherile și milostenia au transformat chilia sa intr-un loc sfânt.
Din acest loc al nevoințelor Metodia pleca rareori, cu excepțiaparticipării la Sfânta Liturghie sau când o mare nevoie impunea prezenta sa în alt loc. Zăvorârea sa era deplina în timpul Postului Mare când femeile care veneau la ea, pentru a primi sfaturi duhovnicești, țineaulegătura cu sfânta prin intermediul unei mici ferestre.
A murit lavârsta de 47 de ani în pace și rugăciune.
– Preot Olivian SANDU