Este cunoscut ca ocrotitor al poporului bulgar și unul dintre cei mai reprezentativi sfinți ai Bisericii Ortodoxe Bulgare. Este atât întemeietorul monahismului bulgar, cât și al primului așezământ monahal din Bulgaria, Mănăstirea Rila. Sfântul Ioan de Rila s-a născut la anul 867 în Skrino, la poalele Muntelui Osogovo (Dupnitsa de astăzi).
Sfântul Ioan de Rila a trăit în singurătate în mai multe locuri, înainte de a se duce în Munții Rila, unde şi-a petrecut restul vieții. Sfântul Ioan de Rila era cunoscut, încă din timpul vieții, ca făcător de minuni. Vestea aceasta s-a răspândit cu ușurința în întreaga ţară, ajungând până în capitala Imperiului Bulgar. Ţarul Petru I a întreprins o călătorie de 120 km, până în Munții Rila, pentru a se întâlni cu Sfântul Ioan și a lua povățuire duhovnicească.
Întâlnirea lor este descrisă în detaliu într-una din „Viețile” Sfântului, precum și în „Testamentul” Sfântului Ioan. După o lungă călătorie , Ţarul Petru I a ajuns la locul unde se nevoia Sfântul Ioan, însă sfântul refuza să-l întâlnească pe împărat în persoană. Împăratul a trimis un soldat pentru a-i oferi darurile pe care la adusese sfântului. Sfântul Ioan a păstrat numai o mică parte din mâncare, și i-a înapoiat tot aurul și celelalte daruri de valoare, spunând-i ţarului că nu călugării au nevoie de aur, ci împărații, pentru a putea apăra ţara și a-l oferi săracilor.
La puțin timp după moartea sa (964), moaștele sale , făcătoare de minuni, au fost mutate în Sofia, în timpul lui Petru I. După ce regele maghiar Bella II a cucerit Sofia în 1183, moaștele Sfântul Ioan de Rila au fost trimise în capitala Ungariei, Esztergom, unde au rămas timp de 4 ani, până în 1187, când au fost readuse în Sofia.
În anul 1194, Ţarul Ivan Asen I a ordonat ca moaștele Sfântului să fie mutate în Veliko Tarnovo, noua capitală. Supraviețuind cuceririi turcești a orașului din 1393, au fost înapoiate Mănăstirii Rila în anul 1469 cu permisiunea Sultanului Murad II.
Sfântul Ioan de Rila este reprezentat pe reversul monedei bulgare de o leva începând cu anul 2002. Este prăznuit pe 18 august și pe 19 octombrie.
Zis-a avva Antonie: am văzut toate cursele vrăjmașului întinse pe pământ şi suspinând am zis: oare cine poate să le treacă pe acestea ? Şi am auzit glas zicându-mi: smerenia.
Zis-a iarăși: sunt unii care şi-au topit trupurile lor cu nevoința şi pentru că nu au avut
ei dreaptă socoteală, departe de Dumnezeu s-au făcut.
Zis-a iarăși: de la aproapele este viața şi moartea. Că de vom dobândi pe fratele, pe Dumnezeu dobândim; iar de vom sminti pe fratele, lui Hristos greșim.
Zis-a iarăși: precum peștii zăbovind la uscat, mor, așa şi călugării, zăbovind afară din chilie, sau petrecând cu mirenii, se slăbănogesc către tăria liniștei. Deci, trebuie, precum peştele la mare, așa şi noi la chilie să ne grăbim; ca nu cumva zăbovind afară, să uităm păzirea cea din lăuntrul.
Preot Olivian SANDU
