A trăit cu 800 de ani înainte de nașterea lui Hristos. A fost fiul lui Fanuil, din tribul Ruben. A vestit durerile care se vor abate asupra lui Israel, inclusiv robia babiloniană. A dat sfaturi pentru post, ca fiind cel mai bun mijloc prin care Dumnezeu se face milostiv. Tot el este cel care a vestit și pogorârea Sfântului Duh asupra Sfinților Apostoli și asupra creștinilor: „Vărsa-voi Duhul Meu peste tot trupul, și fiii și fiicele voastre vor profeți, bătrânii voștri visuri vor visa, iar tinerii voștri vedenii vor vedea. Chiar și peste robi și peste roabe voi vărsa Duhul Meu… Oricine va chema numele Domnului se va izbăvi” (3, 1-2, 5). Sfântul Ioil a prorocit și descris și Ziua Înfricoșatei Judecăți. A trecut la cele veșnice la adânci bătrâneți.
Sfântul Ioan de Rila – ocrotitorul Bulgariei (cca. 867 – 946)
Este cunoscut ca ocrotitor al poporului bulgar și unul dintre cei mai reprezentativi sfinți ai Bisericii Ortodoxe Bulgare. S-a născut la anul 867 în Skrino, la poalele Muntelui Osogovo. Inițial pastor, la vârsta de 25 de ani a ales să-şi trăiască viaţa în singurătate și rugăciune și era cunoscut, încă din timpul vieții, ca făcător de minuni. Vestea aceasta s-a răspândit cu ușurință în întreaga ţară, ajungând până în capitala Imperiului Bulgar. Ţarul Petru I a întreprins o călătorie de 120 km, până în Munții Rila, pentru a se întâlni cu Sfântul Ioan și a lua povățuire duhovnicească. Moaștele sale se află în mănăstirea Rila.
Prea multă vorbă pentru nimic
Un măgăruș ședea odată nemișcat, gânditor, cu botul sprijinit de un par al gardului.
– La ce s-o fi gândind prostuțul? întrebă iedul, care, de câtăva vreme, îl privea mirat.
– Numai eu știu! interveni mânzul. El se gândește la loviturile pe care le-a primit ieri, din pricina stângăciei lui. Căci știți ce-a făcut? A răsturnat ca un neghiob căruciorul cu zarzavaturi la care era înhămat!
– Fac prinsoare că nu-i așa, zise la rândul ei o puicuță moțată. El visează cât e de fericit că se află cu noi aici. Nu citiți asta în ochii lui?
Aceste diferite păreri atraseră atenția câtorva cai care ședeau priponiți în apropiere. Fiecare dându-și câte o părere și ținând morțiș la ea, de la o vreme se iscă o ceartă aprinsă. O vacă, intrând și ea în vorbă, avu ideea că cel mai bun lucru ar fi să se ducă cu toții la măgăruș, să le spună el la ce se gândește.
– Hei, cumetre, de un ceas ne certăm aici, spune-ne la ce te gândești?
Măgărușul, le răspunse:
– Drept să vă spun, domnilor, eu nu mă gândesc la nimic!…
-Preot Olivian SANDU
