S-a născut în 1568, în orașul Raguza din Dalmaţia. După moartea tatălui său, s-a mutat împreună cu mama sa în Ohrida, la sud de Dunăre.
Când a împlinit vârsta de 15 ani a intrat în mănăstirea Maicii Domnului din Ohrida. După cinci ani de viețuire în această mănăstire, a ajuns în Muntele Athos, la Mănăstirea Pantocrator. Aici s-a călugărit și a primit numele de Iosif.
La cererea patriarhului de Constantinopol a fost trimis egumen pentru marea lavră a Sfântului Ştefan din Adrianopol, iar după șase ani a fost pus egumen în marea lavră românească Cutlumus.
A fost trimis de patriarhia din Constantinopol ca mitropolit al Timișoarei. Așezarea în scaun a fost săvârșită pe 20 iulie 1650.
În anul 1653 s-a retras la Mănăstirea Partoș, aproape de Timișoara. Aici a mai viețuit trei ani și apoi şi-a dat sufletul în mâinile Domnului. Potrivit Tradiției, în momentul trecerii sale la cele veșnice, clopotele mănăstirii au început să bată singure. A fost înmormântat în naosul bisericii mănăstirești.
În anul 1956 moaștele sale au fost strămutate în Catedrala mitropolitană din Timișoara.
În urma adresei Ministerului de Interne din anul 1997, Sfântul Sinod a aprobat ca Sfântul Ierarh Iosif cel Nou să fie patron al pompierilor.
Fiecare lovitură are două aspecte: unul dureros și născător de plângere de milă și indignare în fața nedreptății lui Dumnezeu și celălalt o ocazie de trezire, de ieșire din carapacea deprinderilor somnambulești. Să fii atent acum la durerea din inima ta și să-L chemi pe Domnul acolo. Așa vei afla că nașterea ta din nou nu s-a terminat. Și să nu uiți că nimic din ce ai dobândit până acum pe Cale nu ai pierdut. (Maica Siluana)
Tu, ca persoană, ai venit pe lume la inițiativa părinților tăi, indiferent dacă te-au dorit sau nu, dacă au fost conștienți sau nu că asta vor! Tu atunci ai văzut pe Dumnezeu și ai spus DA vieții. Tu ai primit atunci următoarele daruri: pe părinții tăi ca părinți trupești, cu tot ce le aparține lor, bun și rău, viața, acest mare râu care curge prin noi, fără întrerupere, încă de la început, pe tine însuți ca persoană, unică și iubită de Dumnezeu și pe Dumnezeu ca Tată Ceresc! Atunci ai primit și darul libertății! (Maica Siluana).
Preot Olivian SANDU
