Sunt sărbătoriți pe 29 iunie, după o perioada de post, care variază ca durată, în funcție de data Sfintelor Paștilor.
Sfântul Apostol Petru – fiul lui Iona și fratele Apostolului Andrei, s-a născut în Betsaida Galileei. Numele sau iudeu era Simon, însă Mântuitorul îl va numi Chifa (piatra). După o pescuire minunata pe lacul Ghenizaret, este chemat sa devina pescar de oameni. Mărturisește în numele apostolilor dumnezeirea lui Hristos, dar se și leapădă de Hristos când El este prins spre a fi răstignit. După Înălțarea Domnului, Petru ia cuvântul în adunarea ucenicilor și aleg ca apostol pe Matia în locul lui Iuda. în ziua Cincizecimii, după predica Sfântului Apostol Petru, se botează trei mii de persoane.
Sfântul Apostol Petru a propovăduit în Ierusalim, Iudeea, Samaria, Asia Mica pana în Babilon și în ultima parte a vieții, la Roma. Sfântul Petru a murit răstignit pe cruce, cu capul în jos, în anul 67, pe 29 iunie.
Sfântul Apostol Pavel era originar din Tarsul Ciliciei, din neamul Veniamin. Sfântul Pavel a fost elevul învățatului Gamaliel. Pavel locuia în Tars și lupta împotriva creștinilor. Sfântul Apostol Pavel a participat la uciderea arhidiaconului Stefan. Pe calea Damascului i se arata Hristos într-o lumina orbitoare și îl mustra: „Saule, Saule de ce mă prigonești?”. Se convertește și primește botezul de la Anania, episcopul Damascului. Sfântul Apostol Pavel a pornit în trei mari calatorii misionare și a scris 14 epistole care se găsesc în Sfânta Scriptura. A fost decapitat din porunca împăratului Nero, în anul 67.
Din cauza faptului ca Sfinții Apostoli Petru și Pavel au fost în temniță pentru ca L-au mărturisit pe Hristos ca Fiu al lui Dumnezeu, au devenit ocrotitori ai sistemului penitenciar din Romania. Ei sunt ocrotitori ai celor lipsiți de libertate și din cauza faptului ca cei ajunși în penitenciare sunt persoane care au greșit fata de Dumnezeu, precum au greșit și ei: Petru S-a lepădat de Hristos, iar Pavel i-a prigonit pe creștini.
Sărbătoarea nu mai poate avea loc
În China trebuia sa aibă loc o sărbătoare, o nunta. Mirii erau foarte săraci. De aceea pe invitația trimisa fiecărui invitat scriseră ca fiecare sa binevoiască sa aducă cu sine câte o sticla de vin. Acesta urma sa fie turnat într-un butoi mare la intrarea în sala nuntii.
În cele din urma sosi momentul festiv. Se adunară cu toții si servitorul scoase vin din butoiul cel mare. Dar, spre uimirea loc, când voiau sa ciocnească un pahar cu tinerii căsătoriți, sa-i felicite si sa bea, atunci observară ca fiecare avea în paharul sau apa. Tuturor le păru rău de acest incident, caci cu toții gândiseră: „A, o sticla de apa, pe care o voi turna în butoi, nu se va cunoaște si nimeni nu va observa acest lucru!” Din nefericire, cu toții gândiseră la fel. Toți voiau sa sărbătoreasca pe costurile celorlalți. Si așa, marea si frumoasa sărbătoare așteptata nu a mai putut sa aibă loc.
