A fost monah în Lavra Veche a lui Hariton cel Mare din Palestina, numită și Peșterile cele Vechi. În acest loc s-a dăruit deplin tuturor nevoințelor, petrecând în rugăciune și priveghere, și cugetând pururea la ceasul morții. În acest locaș monahal el s-a învrednicit de harul preoției. Cuviosul Ioan a trecut la cele veșnice în secolul al 8-lea și a fost numit și Paleolavritul pentru că s-a nevoit în aceeași peșteră veche.
Săptămâna Patimilor – Marțea Mare
În Marțea Mare din Săptămâna Patimilor Domnului, Sfinții Părinți au rânduit să se citească Pilda celor zece fecioare. Această pildă ne prezintă zece fecioare, cinci „înțelepte” şi cinci „nebune”, care se pregătesc pentru nuntă.
Menționăm că la evrei exista obiceiul ca la căsătorie mirele să meargă în casa miresei, unde era așteptat de ea şi de prietenele ei. De aici se pleca spre casa mirelui, iar acolo se organiza ospățul de nuntă.
Hristos a dorit ca prin această pildă să ne descopere importanța pregătirii în vederea judecății de apoi. Părintele Petroniu Tănase mărturisește că întotdeauna diavolul ascunde păcatul sub chipul virtuții. „Adeseori forma, atât a virtuții, cât și a păcatului poate fi aceeași, pe când scopul le deosebește hotărât”;
Din această pildă înțelegem că o simplă virtute cultivată nu ne face moștenitori ai Împărăției lui Dumnezeu. Fecioarelor nebune nu le-a fost de ajuns fecioria. Lipsa faptelor bune, a milosteniei, le-a făcut pe acestea să nu poată fi alături de Hristos.
Întârzierea Mirelui reprezintă răbdarea imensă a lui Dumnezeu (unde ați văzut mire să întârzie la nunta lui), candelele sunt inimile, sufletele noastre, untdelemnul este mila, iar flacăra este iubirea. Iubirea nu poate exista fără faptele milei. Dureroasă însă este și atitudinea fecioarelor nebune și anume nepăsarea (s-au culcat deși știau ce trebuie să facă). Mirele întârzie tocmai pentru ele și astfel lumina lor s-a stins iar sentința este clară: „nu vă cunosc pe voi”.
Sfântul Ioan Gură de Aur spune ca somnul reprezintă moartea, iar strigarea de la miezul nopții, „Iată, mirele vine”, reprezintă trâmbița arhanghelului (I Tesaloniceni 4, 16) prin care suntem chemați la judecată.
Intrarea în Împărăția lui Dumnezeu este asemenea unei nunţi. Pentru acest lucru, Hristos vine ca Mire la Judecata de apoi.
Pilda celor zece fecioare este un îndemn la o neîncetată priveghere: „De aceea şi voi fiți gata, că în ceasul în care nu gândiți Fiul Omului va veni”.
– Preot Olivian SANDU
