De ani buni, centrele de permanență ar trebui să reprezinte o gură de oxigen pentru sistemul medical botoșănean – un sprijin real pentru locuitorii din zonele rurale și o alternativă viabilă la aglomerarea secțiilor de primiri urgențe. În realitate, însă, aceste centre par să funcționeze mai mult cu numele, iar pacienții ajung tot la Urgenţe, unde cozile se lungesc, iar medicii fac față cu greu avalanșei de cazuri.
O realitate confirmată recent de Casa de Asigurări de Sănătate (CAS) Botoșani, care a efectuat, în primul trimestru din 2025, un control la 16 furnizori aflați în relație contractuală cu instituția. Dintre cele două centre de permanență verificate, unul funcționa…cu lacătul pe uşă. Medicul și asistentul arondați centrului lipseau cu desăvârșire. Rezultatul? O sancțiune aplicată de CAS și recuperarea contravalorii gărzilor neefectuate. Doar că o spun şi medicii din sistemul de urgenţă, dar chiar şi cei din instituţiile de control, măsurile sunt prea puţine.
Sistemul tolerează lipsa de responsabilitate
Problema nu este una izolată, ci simptomatică pentru un sistem care tratează prea ușor lipsa de responsabilitate. Medicii care ar trebui să asigure gărzi de noapte și în weekend, în zone unde accesul la servicii medicale este oricum limitat, încasează sume considerabile de la bugetul de stat. În luna decembrie 2024, suma totală decontată de CAS pentru cele opt centre de permanență din județ a fost de aproape 400.000 de lei. În unele cazuri, un singur cabinet a primit peste 22.000 de lei pentru activitatea de permanenţă – venituri care se adaugă la cele obținute în cadrul cabinetelor proprii.
Și totuși, când vine vorba de prezența efectivă în centrele de permanență, instituțiile de control ridică din umeri: „Este dificil de verificat dacă medicii chiar sunt acolo în timpul programului”, recunosc oficialii. Asta înseamnă că, de multe ori, centrele sunt goale, iar oamenii cu probleme de sănătate fie renunță la consult, fie bat zeci de kilometri până la UPU, unde contribuie la blocajul sistemului.
Centrele de permanență riscă să devină un mecanism prin care se rulează bani publici, fără beneficii reale pentru pacient
Într-un județ unde distanțele mari și lipsa infrastructurii fac din accesul la servicii medicale un lux, aceste centre ar trebui să fie un pilon esențial. În loc de asta, ele riscă să devină doar o formă fără fond – un mecanism prin care se rulează bani publici, fără beneficii reale pentru pacient.
Până atunci, însă, sistemul va continua să se bazeze pe improvizație, iar botoșănenii vor continua să aștepte, ore întregi, în camerele de triaj urgenţe – acolo unde „permanența” este, din păcate, cu adevărat singura opțiune.
Zeci de mii de pacienţi ajung la Urgenţe
Anul trecut au fost înregistrate aproape 90.000 de prezentări în urgenţele pentru adulţi şi copii. Mai exact, 89.631 de botoşăneni au fost consultaţi, trataţi, unii internaţi, iar alţii trimişi în alte județe, de către medicii botoşăneni. Populație mai puțină, dar mai tot timpul la Urgențe Cifrele sunt tot mai mari de la an la an, în condiţiile în care populaţia este într-o continua scădere. Astfel, dacă anul trecut au fost 85.000 de prezentări, în 2022 au fost 82.000 şi doar 65.000 în 2021.
Dacă în toate judeţele vecine există spitale municipale foarte bine dezvoltate şi dotate, care pot prelua oricând o mare parte din pacienţii de la Spitalul Judeţean, acest lucru este aproape imposibil la Botoşani. Spitalul Dorohoi este singura unitate dotată cu aparatură şi care are specialişti, în afară de Județean. De asemenea, numărul mare de pacienţi care ajung la UPU arată şi faptul că medicina de familie şi ambulatoriile nu lucrează la capacitatea la care ar trebui.
“Nu avem dreptul să refuzăm niciun pacient”
Medicii recunosc şi că multe dintre cazurile care ajung la UPU nu au nicio tangenţă cu urgenţele medico-chirurgicale. Deşi ar putea cere ajutorul medicului de familie, sau a medicilor din policlinică, mulţi botoşăneni preferă să se prezinte în UPU. Speră că astfel problemele lor vor fi soluţionate mai repede.
„60-70% sunt non-urgențe. Practic, după definiție, știți foarte clar că urgența este cea care în momentul respectiv îți pune în pericol viața. Dacă e să tratăm după definiție, acestea sunt foarte puține. (…) Nu putem explica unui pacient ce înseamnă urgența, când pentru el și o durere poate însemna o situație-limită. Nu avem dreptul să refuzăm niciun pacient, ei sunt evaluaţi şi, în funcţie de evaluarea pe care noi o facem, sunt categorisiţi după coduri şi li se oferă tratament”, a spus medicul primar Elena Guraliuc, coordonatorul UPU-SMURD.
Nu de puţine ori cadrele medicale din UPU s-au întâlnit cu cazuri care ilustrează perfect situaţiile în care pacienţii vin fără motiv la Urgenţe. „Am fost un interval de nici două ore în care a venit un accident grav, un infarct şi un accident casnic, tot grav. În triaj erau două persoane, un bărbat şi o femeie, foarte agitaţi, că nu primesc îngrijiri mai repede. Femeia avea o bătătură la talpa piciorului drept, iar bărbatul avea o unghie încarnată”, a spus un asistent din cadrul UPU.
Cadrele medicale spun, însă, că durerea este o componentă subiectivă a naturii umane, astfel că un om poate percepe durerea sau afecţiunea lui ca fiind cele mai puternice şi grave din acel moment. Cu toate astea, însă, situaţiile de acest fel sunt tratate în ordinea priorităţilor.
