La Botoșani, problema gestionării deșeurilor menajere devine tot mai gravă. În județ nu există, în acest moment, nicio stație de tratare mecano-biologică a gunoiului, iar acest lucru afectează direct calitatea mediului.
Valeriu Iftime, președintele Consiliului Județean, trage un semnal de alarmă și spune că este momentul pentru găsirea unei soluții, până nu este prea târziu.
„Viitorul județului și sănătatea generațiilor care vin depind de felul în care gestionăm acum aceste lucruri care nu sunt vizibile cu ochiul liber întotdeauna și de multe ori le tratăm cu indiferență, dar, credeți-mă, dragi botoșăneni, efectele se simt. În aer, în apă, în sănătatea noastră”, spune președintele CJ.
O stație de tratare ar reduce masiv impactul asupra mediului
Autoritățile județene spun că o astfel de stație ar diminua semnificativ volumul deșeurilor care ajung la groapa de gunoi și ar reduce mirosurile neplăcute, contribuind totodată la protejarea mediului. Planurile sunt clare, dar implementarea lor întâmpină obstacole serioase.
„Căutăm o soluție eficientă, dar care să se încadreze în bugetul pe care îl avem. Problema deșeurilor – la fel ca problema apei – a fost scăpată de sub control de-a lungul timpului. Tocmai de aceea am în vedere un proiect inovator, bine pus la punct, care să răspundă realităților din Botoșani”, a declarat Valeriu Iftime.
Stația de la Stăuceni, o problemă fără soluții imediate
În prezent, centrul de la Stăuceni funcționează doar ca depozit de deșeuri, iar contractul cu operatorul actual este aproape de final. Autoritățile se pregătesc deja pentru următoarea licitație.
„Noi deja lucrăm și pregătim licitația din timp pentru următorul contract și vom face o largă publicitate, la nivel național, nu numai în două, trei publicații, să încercăm să atragem și alți operatori, din alte zone”, a declarat vicepreședintele CJ, Dorin Birta.
Problema majoră rămâne lipsa unui teren adecvat pentru construirea unei stații de tratare. Zona din jurul gropii de gunoi de la Stăuceni este complet refuzată de localnici.
„Este absolut imposibil să mergi acolo, să găsești un vecin căruia să-i spui că îi cumperi niște pământ să faci această stație de tratare mecano-biologică. Nimeni nu mai crede. Se spune că orice ai face acolo pentru gunoaie înseamnă că miroase și sunt inconveniente. Primarul a spus – <<Domnule, este imposibil ca eu să mai vin acolo să conving oamenii pentru că toată lumea din zonă spune că greșeala mare a fost că au acceptat această groapă acolo>>”, a explicat Valeriu Iftime.
Varianta Răchiți – prețuri de cinci ori peste evaluare
O altă variantă analizată este amplasarea stației la Răchiți. Deși aici s-ar fi identificat un teren potrivit, costul cerut de proprietar este mult peste posibilitățile bugetare.
„Este cineva, dar ne cere de 5 ori mai mult. Dacă noi îi dăm 20 de euro/mp, el va dori 300 de euro/mp”, a spus Valeriu Iftime.
Negocierile sunt blocate de legislația care nu permite Consiliului Județean să achiziționeze terenuri la un preț mai mare decât evaluarea oficială. „Am avut întâlniri cu persoana respectivă. Noi avem o evaluare a terenului din zonă și orice instituție publică nu poate plăti mai mult decât evaluarea. Însă, domnul, la momentul acela, a cerut un preț cred că de 5 ori mai mare față de cel care reieșea din acte”, a adăugat Dorin Birta.
Botoșani, la coada reciclării
Fără o stație de tratare și cu o stație de sortare care nu funcționează, județul Botoșani reciclează în prezent sub 10% din deșeurile colectate. Restul ajunge direct la groapa de gunoi.
„Asta înseamnă că din gunoiul menajer depus cu sau fără colectare selectivă, se duce la groapă doar 10%. Restul se poate reutiliza: compost pentru agricultură, combustibil solid recuperabil și materiale reciclabile. Asta este economia circulară”, a explicat președintele CJ.
Cu toate acestea, fără un teren accesibil și fără sprijin din partea comunităților locale, proiectul riscă să rămână doar pe hârtie.
Afacere cu bani europeni primită „la cheie”
Depozitul de deșeuri de la Stăuceni a fost realizat cu fonduri europene și a presus respectarea tuturor normelor de mediu. Lucrările au început în 2012 și au durat aproape trei ani. Totul a costat aproape 10 milioane de euro, aici fiind incluse și costurile pentru închiderea fostelor platforme de gunoi neecologice. În urma licitației organizată de CJ, în vara lui 2016 afacerea nou-nouță a fost preluată „la cheie” de Diasil Service SRL. Firma urma să se ocupe de administrarea gropii de gunoi timp de 8 ani. Doar că nu ar fi fost în stare să o gestioneze corect. Asta potrivit concluziilor celor de la Garda de Mediu, care au aplicat mai multe sancțiuni operatorului din cauza neconformităților constatate de-a lungul timpului.
Contract prelungit
Contractul cu Diasil urma să expire în august 2024, dar în vara lui 2023 vechea conducere a CJ a decis să prelungească înțelegerea cu încă patru ani, printr-un act adițional. „Considerăm că cel mai dificil de gestionat sunt riscurile legate de derularea unei noi proceduri de achiziție publică, deoarece, orice întârziere în cadrul procedurii de licitație publică poate să aibă ca efect blocarea operării sistemului sau necesitatea încheierii unui contract de delegare de gestiune în regim de urgență”, au motivat atunci cei de la CJ.
Depozit cu trei celule
Potrivit proiectului inițial, depozitul de deșeuri de la Stăuceni este prevăzut să aibă în total trei celule. Deocamdată, a fost amenajată doar celula 1, cu o capacitate de 913.308 tone. Aceasta ar urma să fie închisă până în 2028 și amenajată celula 2. Însă, potrivit caietului de sarcini (n.r. – care este anexă la contract), Diasil Service SRL va fi responsabilă cu exploatarea depozitului în celula 1 inclusiv în perioada de monitorizare post-închidere.
Punct critic
În ciuda acestor prevederi legale, Botoșaniul se află într-un punct critic. Fără infrastructura necesară pentru tratarea deșeurilor și fără susținere din partea localnicilor pentru dezvoltarea unor noi facilități, județul riscă să rămână cu o problemă în ceea ce privește gestionarea modernă și eficientă a gunoaielor. Iar asta nu e doar o problemă administrativă – e una care afectează calitatea mediului.
