De la vila „cadou” pentru un fost baron local, la licitații trucate, șpăgi mascate și influențe politice – același om de afaceri, aceleași metehne, dar figuri noi în administrație. Ancheta recentă a procurorilor Direcției Naționale Anticorupție (DNA) derulată la Botoșani scoate din nou la lumină modul în care administrația publică locală din județ poate deveni o platformă de influență și favoruri încrucișate, într-un cerc închis între funcționari, aleși locali și oameni de afaceri.
Personajul central – Marcel Bârsan, un constructor local, fost protagonist al unui caz de corupție notoriu în urmă cu un deceniu, alături de fostul președinte al Consiliului Județean Botoșani, Florin Țurcanu. Deși a fost deja condamnat pentru cumpărare de influență, Bârsan revine acum în centrul unui nou dosar penal, în care sunt implicați primari, viceprimari, consilieri locali și un lider județean de partid. Iar metoda folosită – aceeași. Adică bani, materiale de construcții și favoruri în schimbul sprijinului în atribuirea sau deblocarea contractelor publice.
Rețeta veche – o vilă, un „sprijin” și o condamnare
În 2013, Florin Țurcanu, pe atunci președintele CJ Botoșani, ar fi beneficiat de o casă ridicată de firmele lui Marcel Bârsan în schimbul promisiunii de a-i asigura acestuia contracte publice. Casa, amplasată într-un cartier rezidențial de lux din Botoșani, a fost construită pe un teren trecut pe numele socrului lui Țurcanu, iar lucrările au fost derulate de o firmă controlată de cumnatul lui Bârsan.
Ulterior, Bârsan a transferat peste 150.000 lei către socrul lui Țurcanu, în șase tranșe, pentru a acoperi formal lucrările. Însă promisiunile nu s-au concretizat în contracte importante. Firmele lui Bârsan au obținut doar câteva lucrări minore, iar licitațiile majore au fost câștigate de alți ofertanți.
În 2020, Tribunalul Botoșani consemna că „toate cele 3 contracte de lucrări au fost atribuite altor ofertanți, aspect ce denotă faptul că inculpatul Țurcanu Florin, deși i-a promis lui Bârsan Vasile Marcel că îl va sprijini (…), promisiunile făcute nu au fost respectate.”
Țurcanu a fost condamnat pentru spălare de bani – acuzația de trafic de influență fiind prescrisă –, iar după eliberare a revenit în administrație, ca și consilier al viceprimarului comunei Mihai Eminescu. Iar Verginel Gireadă, fostul primar implicat în acea construcție ilegală, apare și în dosarul actual.
Noua anchetă DNA – Șpagă mascată în facturi și terenuri „subevaluate”
Aceeași piesă, actori noi. În noul dosar deschis de DNA, schema pare trasă la indigo, dar personajele s-au multiplicat, iar sumele și influențele implicate sunt considerabil mai mari.
Potrivit anchetatorilor, în perioada aprilie 2023 – octombrie 2024, primarul comunei Mihai Eminescu, Dumitru-Verginel Gireadă, ar fi pretins și primit mită în valoare totală de 91.822 lei sub forma achitării unor facturi pentru materiale de construcții, precum și încheierea în condiții avantajoase a unui contract de vânzare-cumpărare aferent unui teren intravilan în valoare de 50.000 euro.
Totul, în schimbul deblocării unor plăți și favorizării firmelor controlate de Bârsan.
Pe 13 august 2024, un alt primar – Dan Oloeriu, din orașul Flămânzi – ar fi urmat același model.
Conform DNA, el ar fi primit materiale de construcții în valoare de peste 75.000 de lei, livrarea de beton și execuția unor lucrări de excavații pentru imobilul său personal, toate asigurate de societatea lui Bârsan.
Nici viceprimarii nu lipsesc din peisaj. Pe 1 octombrie 2024, viceprimarul din comuna Coșula, Neculai Șchiopu, ar fi pretins și el materiale de construcții în valoare de peste 30.000 de lei, din partea aceluiași constructor.
Legături politice și licitații „ajustate” din interior
Investigația atinge și sfera politică. În perioada 26 septembrie – 24 octombrie 2024, Ionuț Voicu, secretarul PNL Botoșani, ar fi cerut sume de bani de la Marcel Bârsan în schimbul influenței sale politice. Miza: favorizarea firmei în licitații, executarea avantajoasă a contractelor și deblocarea plăților din bani publici.
Pe 11 septembrie 2024, în comuna Ungureni, primarul Ilie Ivanache și administratorul public Rareș Batîr i-ar fi cerut lui Bârsan un comision de 5% – adică aproximativ 30.000 de lei – dintr-un contract public de peste 600.000 lei. În plus, i-ar fi pus la dispoziție documente confidențiale din licitația organizată, oferindu-i un avantaj net în procesul de atribuire.
Costuri mascate, calitate diminuată
Procurorii atrag atenția că toate aceste „atenții” cerute constructorului nu puteau fi suportate din fonduri proprii. Astfel, cheltuielile au fost probabil „recuperate” din contractele de lucrări, prin reducerea calității execuției sau a materialelor folosite.
„Este evident că niciun antreprenor nu poate suporta din propriul buzunar astfel de costuri. În final, calitatea lucrărilor este cea care suferă, iar cetățenii sunt cei care plătesc”, susțin surse judiciare apropiate anchetei.
De la excepție, la regulă tăcută
Cazul Țurcanu ar fi trebuit să fie un punct de cotitură. În loc de asta, a devenit un precedent tăcut, transformat într-un „manual de operare” pentru administrația locală. Rețeta – firme „abonate”, edili influenți, contracte publice și bani „pierduți” în livrări de materiale sau tranzacții imobiliare avantajoase.
Ancheta DNA pare să sugereze că, la Botoșani, administrația locală n-a învățat nimic și n-a uitat nimic. Aceiași actori, același scenariu, cu o singură diferență – acum, rolurile sunt jucate de o distribuție mai extinsă.
Perfect adevărat ! Se fură și se face evaziune fiscală de 35 de ani . Apare prescripția și atunci toți protagoniștii acestui teatru de prost gust sunt liberi . Ce se spune în acest articol este doar vârful aisbergului . Câinii latră , ursul își vede de drum . Această caracatiță nu va fi decimata niciodată . Lumea și – a pierdut încrederea în administrația publică . Oamenii nu se mai prezintă la vot fiindcă le este lehamite de acești actori dintr – un teatru de prost gust .