La doar câţiva kilometri de graniţa cu Ucraina, în judeţul Botoșani, se află comuna Ibănești, un loc plin de tradiții, dar și de peisaje naturale care taie răsuflarea. Cea mai importantă atracție naturală a Ibăneștiului este Măgura, un deal înalt, cel mai înalt din nordul județului. Pe lângă peisajele deosebite care pot fi admirate de pe Dealul Măgura, locul este încărcat de legende și multă istorie, acum o nouă atracţie este vizibilă de la zeci de kilometri depărtare şi un motiv de mândrie pentru localnici.
Cea mai înaltă cruce din ţară este ridicată în această localitate, pe dealul Măgura, care este cel mai înalt punct din nordul judeţului Botoşani.
Un monument pentru slava lui Dumnezeu și memoria eroilor comunei
Decizia de a ridica această cruce a fost luată de primarul Romică Magopeț, cu scopul de a aduce o mulțumire lui Dumnezeu și de a celebra, totodată, memoria eroilor din primul și al doilea război mondial, din comuna Ibănești, care au luptat pentru libertate și patrie.
„Investiția trebuie privită nu neapărat că este cea mai mare din țară, trebuie privită prin simbolistica pe care o reprezintă și anume că este un monument dedicat în primul și primul rând credinței și nu în ultimul rând este dedicat eroilor din Primul și Al Doilea Război Mondial, unde comuna Ibănești a avut peste 200 de eroi care au murit luptând pentru libertate și pentru patrie”, a precizat Romică Magopeț, primarul comunei Ibănești.
„Muncitorii nepalezi sunt harnici și curajoși”
Lucrarea, care a început înainte de Crăciunul anului trecut, mai aduce un aspect inedit: este realizată de o echipă internațională. Mai mulţi muncitori din Nepal se urcă şi navighează pe structura metalică cu o dezinvoltură care îi uimeşte pe români.
„Momentan șapte oameni lucrează la acest edificiu, dintre care șase nepalezi, unul român. Este cea mai înaltă lucrare de felul ăsta pe care o realizăm și din câte știu eu este și cea mai înaltă din țară. Are 43 de metri, cea de pe Caraiman are 39. Are 17 elemente la 2 metri jumătate fiecare și greutatea totală 60 de tone. Va fi dotată cu becuri led pentru vizibilitate la mare distanță. Munciorii nepalezi sunt harnici, curajoși în primul rând, pentru că la așa un obiectiv trebuie să ai curaj să te urci până la înălțimea pe care o are”, a precizat inginerul Virgil Aioanei, cel care supervizează lucrarea.
Muncitorii nepalezi au venit pentru salariile mai bune decât acasă, câştigând, în medie, de 5-6 ori mai mult decât în Nepal. Dilip are 36 de ani şi are deja o experienţă de doi ani în România. Zâmbitor şi politicos, acesta recunoaşte că partea financiră l-a făcut să lucreze aici şi deja a învăţat şi româneşte.
„La această companie lucrez de doi ani. Aici în această locaţie de trei-patru luni. Am mai lucrat la asemenea înălţimi. E periculos, chiar foarte periculos. Am venit să lucrăm aici pentru bani. Aici e mai bun salariul. Am doi copii, un băiat şi o fetiţă. Băiatul 10 ani şi fata 3 ani. Îmi e dor de ei, dar vorbim la telefon, mesagerie. Şi mai merg şi în vizită. Am venit acum două săptămâni de acolo”, spune Dilip Chaudhary.
Sunt foarte înțelegători, deși nu prea prind românește
De altfel, singurul român este şeful de echipă, care îi coordonează pe nepalezi şi care admite că aceştia sunt mult mai serioşi şi muncitori, dar şi mai curajoşi.
„Mă descurc bine cu ei, sunt foarte înțelegători, nu prea prind românește. Dilip ce mai rupe românește cu dânsul ne înțelegem cel mai bine. El e pe post de translator și cu ceilalți. Mai înțeleg ei, nu prea se exprimă, dar de înțeles înțeleg cam ce le explici. Dar știu de la început ce au de făcut. Este schiță, este schemă, se uită băieții, văd care-i treaba, sunt înțelegători. E diferenţă mare de salarii. La ei cam 300 de dolari e cel mai mare salariu. Aici au minim 1.000, plus cazare, masă, diurnă. Le convine. Ca şi cum am merge noi în Occident. Acum s-au întors lucrurile. Vin străinii la noi să lucreze”, spune Ilie Lepărdă, şeful echipei.
„Un monument al iubirii noastre față de Dumnezeu”
Monumentul va deveni un punct de referință important și pentru turiști, fiind un loc cu o puternică însemnătate istorică pentru zonă.
„Este un monument dedicat creștinătății, este cel mai vechi simbol al creștinătății din toate timpurile și este un monument dedicat în primul și în primul rând iubirii lui Dumnezeu față de oameni, dar și iubirii noastre față de Dumnezeu. Este o locație superbă, este locul unde suntem aproape de cer putem spune, de divinitate, și de departe este unul din cele mai înalte din județ, deci este cu vizibilitatea cea mai puternică și cu impactul cel mai puternic pentru toată lumea. Acolo a fost o mănăstire încă de pe vremea lui Ștefan cel Mare, comuna Ibănești este o comună foarte veche, datată din jurul anului 1400, încă de când cneazul Ieremia Movilă a donat marelui vistiernic Isac Balica înspre stăpânire pentru bună credință un sat care se numea Iubănești”, a spus primarul Romică Magopeţ.
„Crucea asta se vede tocmai de la Botoșani”
Localnicii au deja ocazia să-l admire de la distanță şi se mândresc cu potenţialul turistic al zonei. „Un lucru bun, suntem creștini ortodocși, ce se face în sat, tot e bun. E un simbol pentru ortodocși. Cică a fost mănăstire înainte devreme aici pe muchia dealului. Crucea asta se vede tocmai de la Botoșani. Suntem fericiți că a făcut primarul aici, cum să nu fim fericiți că a făcut așa ceva?! E cea mai mare cruce din țară. Mai sunt cruci, dar așa de înaltă nu mai este ca la noi”, a spus un localnic.
Un semn al evoluției comunei, crede primarul
Potrivit primarului, această lucrare nu este doar o realizare a unei echipe dedicate, ci și un semn al evoluției comunei Ibănești, care, în ultimele decenii, a făcut progrese semnificative în infrastructură, inclusiv asfaltare, apă și canalizare.
Proiectul are o valoarea de aproximativ două milioane de lei, este un proiect care vine după multe alte proiecte. Comuna Ibănești a accesat, anul trecut, investiţii de peste 50 de milioane de lei noi, adică de peste 100 de ori bugetul comunei. Potrivit primarului, s-a investit în drumuri, în aducţiune de apă, canal, infrastructură educativă, asistență socială, și un proiect de aducțiune a gazului.
