Iarna 2024-2025 s-a dovedit a fi una dintre cele mai atipice din ultimele decenii, cu oscilații de temperatură semnificative. În locul unei perioade stabile de frig care să permită hibernarea peștilor, au alternat episoade scurte de ger moderat, cu perioade de încălzire aproape primăvăratică. Acest fenomen a generat efecte negative în piscicultura, cu pierderi importante în rândul populației piscicole și costuri crescute de producție.
„Peștii trebuiau să hiberneze”
Potrivit specialiştilor în piscicultură, iarna, în condiții normale, peștii de apă dulce intră într-un stadiu de hibernare în timpul perioadei geroase, reducându-și metabolismul și consumul energetic la un nivel minim. Temperaturile ridicate din această iarnă au împiedicat acest proces natural, forțând peștii să se miște activ în căutarea hranei.
„Iarna 2024-2025 a fost atipică, într-adevăr. Au alternat 2 episoade de ger moderat cu călduri, aş spune eu, primăvăratice. Fapt care a făcut ca peștele să se miște în depozite și să iasă din starea de hibernare, fapt care a dus la un consum energetic mult mai mare și la pierderi corporale însemnate.
Adică dacă în mod normal peștele de marfă avea un scăzământ de 3-5% în cazul nostru, pentru că e un pește bine hrănit și are rezerve, anul ăsta cred că ne ducem aproape spre 15% pierderile ponderale.
Nicidecum nu ne ajută această perioadă de căldură. Pentru că peștii noștri trebuiau să hiberneze. Acum o să înceapă în curând perioada de populare, în care avem nevoie de temperaturi reci, pentru că peștele se manipulează mult mai ușor la temperatură scăzută”, a precizat Diadem Atodiresei, administratorul uneia dintre cele mai mari ferme piscicole din Moldova.
Pierderi triplate
Această situație afectează direct randamentul producției piscicole. 
Dacă în mod normal, la ieșirea din iernat, dintr-o cantitate de 100 kg de pește se recuperau 95-97 kg, în acest an pierderile sunt mult mai mari, rezultând o producție efectivă de doar 80-85 de kg pentru aceeași cantitate inițială, o pierdere de trei ori mai mare.
În această situaţie se află şi ferma piscicolă din Hudeşti, care este una din cele mai mari din zona Moldovei şi unul dintre cei mai mari producători la nivel naţional. „Temperaturile tot timpul își vor spune cuvântul. Peștele e în apă, produsul nostru finit e în apă. Noi cu el lucram, ne adaptăm. Tot timpul va trebui să avem grijă de oameni, dar şi de produsul cu care lucrăm”, a spus Gabriel Bularda, inginer piscicol în cadrul fermei.
Lipsa apei, o altă problemă majoră
Pe lângă pierderile cauzate de consumul suplimentar de energie, fermierii piscicoli se confruntă și cu o altă problemă majoră: lipsa apei. 
Seceta din 2024 a lăsat multe iazuri la un nivel critic, iar rezervele de apă nu au fost refăcute complet. În mod obișnuit, în perioada de iarnă, apa acumulată prin precipitații și topirea gheții contribuia la refacerea volumului de apă din iazuri și lacuri. Însă temperaturile ridicate, dar şi seceta prelungită, au redus semnificativ acest aport, iar fermierii sunt nevoiți să recircule apa existentă sau să pompeze apă, ceea ce generează costuri suplimentare pentru combustibil și electricitate.
„Aceste aspecte cresc și costul de producție. Bineînțeles, costul de producție crește. Plus pe lângă seceta, care în continuare… vedeți că ne chinuim greu să recuperăm din apă, în loc să dăm drumul la apă la vale și să evacuăm, urcăm apa în deal și încercăm să mai facem economii, dar acestea sunt lucruri care se realizează doar cu costuri, cu consum de motorină de electricitate”, a mai spus administratorul fermei.
“Temperaturile atipice mari au dus la proliferarea unor boli”
Un alt efect negativ al temperaturilor ridicate este proliferarea bolilor specifice primăverii încă din timpul iernii.
În mod normal, bolile virale și bacteriene care afectează populațiile piscicole își fac apariția odată cu creșterea temperaturilor din martie-aprilie. Însă, din cauza climatului anormal, aceste afecțiuni au început să se manifeste încă din februarie, punând în pericol sănătatea peștilor și reducând rata de supraviețuire.
„E un alt aspect foarte important care nu trebuie deloc neglijat. Temperaturile atipice mari au dus la proliferarea unor boli pe care, de obicei, sunt manifestau undeva la începutul primăverii. Deja au început să-și facă apariția”, a arătat Diadem Atodiresei.
Presiune pusă de marfa de import
Deși costurile de producție au crescut din cauza necesității de a suplimenta hrana peștilor și de a gestiona problemele legate de apă, fermierii piscicoli se confruntă cu presiuni puternice pe piață. Concurența cu producătorii din alte țări europene, care beneficiază de subvenții guvernamentale și sprijin financiar pentru compensarea pierderilor, face ca prețurile pe piața internă să rămână scăzute. În unele cazuri, fermierii sunt chiar nevoiți să vândă la prețuri mai mici, în ciuda cheltuielilor mai mari.
În concluzie, iarna 2024-2025 a evidențiat vulnerabilitatea sectorului piscicol în fața schimbărilor climatice. Peștii nu au putut hiberna corespunzător, ceea ce a dus la pierderi corporale semnificative și la creșterea riscului de boli. În același timp, efectele secetei din anul precedent și costurile ridicate pentru menținerea unor condiții optime de creștere îngreunează și mai mult situația fermierilor. Cu toate acestea, în ciuda acestor dificultăți, piața impune menținerea unor prețuri competitive, ceea ce pune o presiune suplimentară asupra producătorilor locali. Piscicultorii spun că birocraţia din ţara noastră îi face să piardă lupta cu concurenţa directă din celelalte ţări est-europene.
„La noi sub nicio formă nu va crește prețul la raft. S-ar putea încă să mai scadă prețul la raft, deoarece noi simțim presiunea colegilor din estul Europei. Colegii noștri au fost sprijiniți de către guvernele lor, au accesat al 3-lea an sprijin pentru Ucraina, undeva aproximativ 10% din cifra de afaceri în cazul Bulgariei și Poloniei. Subvenţii s-au dat şi în Ungaria sau Cehia. Pentru a compensa aceste efecte negative pe care le-a provocat războiul din Ucraina. De exemplu, primim un sprijin pentru motorină. Dacă colegii din agricultură depun un dosar destul de simplu, la noi dosarul e de 8-900 de pagini. O întreagă lucrare de diplomă. Dar aşa lucrăm noi românii, cu o grămadă de birocraţie”, mai afirmă administratorul Diadem Atodiresei.
