Într-o perioadă în care sistemul de sănătate din judeţ se confruntă cu grave deficiențe de personal și resurse, un proiect destinat să îmbunătățească infrastructura medicală botoșăneană s-a transformat într-un simbol al ineficienței administrative și al risipirii fondurilor publice. Este vorba despre un laborator construit de la zero în cadrul Spitalului Județean „Mavromati”, care a costat peste patru milioane de euro, bani care provin din fonduri publice, inclusiv dintr-un proiect finanțat prin PNRR.
Cu toate acestea, laboratorul de microbiologie, care ar fi trebuit să revoluționeze analizele medicale din județ nu a fost folosit niciodată în mod corespunzător.
„O promisiune de suflet”
La inaugurarea acestuia, la începutul lunii octombrie a anului trecut, fosta președintă a Consiliului Județean Botoșani, Doina Federovici, s-a lăudat cu succesul proiectului, făcând ample declarații despre importanța laboratorului și despre echipamentele de ultimă generație care ar urma să ajute la diagnosticarea rapidă a bolilor infecțioase.
„Această investiție aduce un nou plus. Am ținut extrem de mult să avem o clădire nouă pentru laboratorul de microbiologie și iată că s-a și întâmplat acest lucru. Este dotată cu toate cele necesare și, credeți-mă, pentru mine investițiile în zona de sănătate nu au fost o datorie, ci au fost o promisiune de suflet pe care am făcut-o botoșănenilor la începutul mandatului de președinte”, declara, la acea dată, Doina Federovici.
„Deficit acut de personal”
Acest laborator a avut parte de o inaugurare fastuoasă, cu poze și discursuri, dar, după această etapă, realitatea a fost mult mai puțin spectaculoasă. De la bun început, laboratorul a avut o problemă majoră: lipsa personalului specializat.
Deși valoarea totală a proiectului se ridică la peste 4 milioane de euro, în cadrul acestuia au fost alocate 345.000 de lei din partea Consiliului Județean, restul fondurilor provenind de la CNI şi prin PNRR. La o primă vedere, investiția părea una excelentă, mai ales că laboratorul urma să beneficieze de echipamente moderne pentru analiza microorganismelor și pentru determinarea sensibilității la antibiotice. În realitate, însă, lipsa personalului specializat a făcut ca laboratorul să nu fie folosit conform scopului său.
„Secția de boli infecțioase a spitalului județean se confruntă cu un deficit acut de personal, iar acest lucru a dus la suspendarea compartimentului de microbiologie din cadrul laboratorului respectiv. Activitatea a fost preluată de laboratorul de pe strada Marchian, care funcționează non-stop, dar nu este echipat să gestioneze complexitatea analizelor care ar fi trebuit să fie realizate în noul laborator. În plus, structura organizatorică a spitalului a fost modificată pentru a include laboratorul de microbiologie ca entitate separată, dar, pentru a funcționa la capacitate maximă, acesta are nevoie de 2 medici specializați și 3 asistenți medicali – posturi care nu sunt încă ocupate”, a precizat Ioan Asaftei, purtătorul de cuvânt al SJU Mavromati.
„Fără o viziune coerentă, aceste investiții se risipesc”
Mai mult, un alt aspect care subminează legitimitatea acestui proiect este modul în care a fost planificat. Deși laboratorul de microbiologie a fost construit pe o suprafață de 232 de metri pătrați și este dotat cu echipamente moderne, nimeni nu poate garanta că aceste resurse vor fi folosite efectiv pentru îmbunătățirea diagnosticului medical în județ. Cei care ar fi trebuit să opereze aparatura de ultimă generație nu sunt disponibili, iar procesul de recrutare a personalului calificat se dovedește a fi extrem de lent și ineficient.
Un astfel de proiect, care a fost prezentat ca o mare realizare a administrației județene, ridică întrebări serioase cu privire la modul în care au fost gestionate fondurile publice.
„Este ușor să înțelegem cât de mult ne dorim să avem facilități moderne, dar este la fel de evident că, pentru ca aceste proiecte să fie de succes, trebuie să existe nu doar infrastructură, ci și resursele umane necesare pentru a o pune în funcțiune. În lipsa unui plan clar de recrutare și fără o viziune coerentă, aceste investiții se risipesc și rămân doar niște simboluri de nefolosire”, a spus un medic din cadrul SJU Mavromati.
Semnal de alarmă tras din 2023
La finele anului 2023, medicul primar Codruţa Pleşca, şefa laboratorului SJU Mavromati de la acea vreme, avertiza cu privire la criza de personal de specialitate cu care unitatea se confrunta încă din urmă cu un an jumătate.
„Laboratorul de microbiologie trebuie să se desprindă de laboratorul mare și să fie de sine stătător. (…) De la 1 ianuarie, vom avea linie de gardă pe microbiologie, dar nu este de ajuns să facem doar o linie de gardă, ne trebuie oameni și suntem sub auspiciul unui alt ordin în care sunt blocate angajările. Este foarte greu pe de o parte să faci față unui ordin de funcționare a laboratorului și pe de altă parte să faci față și unui ordin de austeritate, în care este limitată inclusiv benzina pe salvare. Pentru a face un laborator unic de microbiologie vor trebui aduse din celelalte puncte probele și aceste probe trebuie aduse cu mașina de transport, ori există un ordin de austeritate care ne îngrădește benzina și mașina.
Cu personalul pe care îl avem trebuie să facem laboratorul de microbiologie de la 1 ianuarie ca și gardă. Va însemna că vom reduce rezultatele pe partea de microbiologie, pentru că aveam rezultatele la 72 de ore. Aceste rezultate se doresc a fi reduse o dată prin prelucrarea rapidă a probelor și în alt mod prin automatizarea laboratorului de microbiologie”, spunea la acea dată medicul primar Codruţa Pleşca.
Cea mai simplă „soluţie”: punem lacăt
Între timp, conducerea celui mai mare spital din judeţ a decis că cea mai bună soluţie pentru a face faţă lipsei de personal este să închidă laboratorul proaspăt deschis.
În condiţiile în care autorităţile nu au reuşit, de mai bine de cinci luni, să găsească personal pentru a face un laborator să funcţioneze, printre proiectele actuale din sistemul sanitar se numără un ambulatoriu de specialitate pe patru nivele, un spital nou de pediatrie şi un spital nou la Darabani, proiecte de peste 200 de milioane de euro.
