Parlamentarii botoșăneni, aleși pentru a reprezenta interesele județului, se remarcă până acum mai degrabă prin postările de pe rețelele sociale și prin salariile încasate, decât prin realizări notabile în cadrul activității parlamentare.
Cei nouă reprezentanți ai județului – trei senatori și șase deputați – par să fi adoptat o abordare mai degrabă decorativă a mandatului lor, având în vedere că majoritatea dintre aceștia nu au reușit încă să își demonstreze contribuțiile semnificative la rezolvarea problemelor stringente ale județului Botoșani.
Membri în comisii, dar fără impact vizibil
Deși au preluat oficial atribuțiile în luna ianuarie 2025, după validarea mandatelor din decembrie 2024, performanța lor în ceea ce privește inițiativele legislative sau susținerea proiectelor locale lasă mult de dorit. În loc să se implice activ în soluționarea problemelor majore ale județului – precum infrastructura rutieră, spitalele, educația sau dezvoltarea economică – aceștia își fac mai mult simțită prezența prin postări online sau prin activități politice care se desfășoară în comisii îndepărtate de realitățile botoșănene.
Senatorii și deputații botoșăneni sunt implicați în diverse comisii, dar impactul acestora asupra județului nu este deocamdată vizibil.
Deşi au experienţă, nu au şi rezultate, deocamdată
De exemplu, Doina Federovici (PSD), cu o carieră politică solidă și experiență administrativă ca fost președinte al Consiliului Județean Botoșani, deși ocupă funcția de secretar al Biroului Permanent al Senatului și este membră în comisii de afaceri europene și juridice, nu a reușit încă să aducă fonduri semnificative sau să inițieze proiecte care să răspundă nevoilor urgente ale județului.
La rândul său, Ovidiu Jitaru (PNL), secretar al Comisiei pentru energie și membru în Comisia pentru comunicații, ar putea adresa problema infrastructurii energetice și digitale din județ, însă nu există semne clare că activitatea sa parlamentară s-ar traduce în proiecte concrete pentru botoșăneni. Cătălin Silegeanu (AUR), antreprenor cu o experiență variată în politică, ar putea sprijini dezvoltarea infrastructurii rutiere și atragerea investitorilor în județ, dar încă nu a demonstrat rezultate tangibile.
Mai mult focus pe imagine, decât pe activitate reală
Pe de altă parte, în Camera Deputaților, activitatea pare să fie mai concentrată pe imaginea publică decât pe rezolvarea problemelor locale. Marius-Constantin Budăi (PSD), fost ministru al Muncii, a fost implicat în scandalul „Azilurile groazei” și, deși este acum secretar al Comisiei pentru muncă și protecție socială, nu s-au observat măsuri semnificative în sprijinul persoanelor vulnerabile din județ. Elisabeta Lipă (PSD), fostă campioană olimpică și actual vicepreședinte al Comisiei pentru tineret și sport, ar putea contribui la dezvoltarea infrastructurii sportive, dar până acum nu a făcut progrese notabile în acest domeniu.
Tinerii deputați din județ, precum Eduard-Tatian Mititelu (PNL) și Ariadna-Elena Cîrligeanu (AUR), au fost aleși pe baza promisiunilor și a imaginii lor publice, însă în continuare nu au reușit să aducă schimbări vizibile în județul Botoșani. Cîrligeanu, în mod special, fiind implicată în Comisia pentru comunitățile de români din afaceri externe, ar putea sprijini drepturile românilor din diaspora, dar problemele interne ale județului par să fie în continuare neglijate.
Un exemplu „remarcabil” al lipsei de implicare poate fi găsit în cazul deputatului Gheorghe-Petru Pîclișan (POT). În ciuda activității sale în Comisia pentru agricultură, acesta a fost mai prezent pe rețelele sociale decât în județul pe care îl reprezintă, iar un video postat pe TikTok a stârnit ironii din partea publicului. Pîclișan a încercat să promoveze produsele locale, dar prezentarea sa amuzantă și atitudinea sa îndoielnică au atras mai multe glume decât aprecieri.
Judeţul continuă să aştepte soluţii la problemele din teritoriu
În pofida diverselor funcții și atribuții parlamentare, realitatea este că, până acum, majoritatea parlamentarilor botoșăneni nu au reușit să își justifice mandatul prin fapte concrete care să îmbunătățească viața cetățenilor din județ.
Deși aceștia beneficiază de salarii consistente, cu o creștere semnificativă începând cu 1 ianuarie 2025 (până la 36.450 de lei brut lunar), banii încasati nu se văd în proiecte vizibile pentru comunitatea botoșăneană.
Așadar, până în acest moment, activitatea parlamentarilor botoșăneni rămâne mai mult o formalitate, iar județul continuă să aștepte soluții reale pentru problemele sale. De altfel, după preluarea efectivă a mandatelor, din decembrie 2024, ei au intrat în vacanță, iar activitatea parlamentară au reluat-o abia la începutul acestei luni.
