Unul dintre medicii cei mai experimentaţi ai Spitalului Judeţean de Urgenţă (SJU) „Mavromati” din Botoşani a lansat un atac fără precedent la adresa unora dintre doctorii care activează în cadrul celui mai mare spital din Moldova. Situaţia financiară lunară a unităţii medicale, care arată că doar câteva dintre cele aproape 60 de secţii produc bani şi că unii medici vin la muncă doar „de formă”, au făcut ca chirurgul să iasă public cu o serie de declaraţii dure.
Într-o intervenție tranşantă, acesta a atras atenția asupra faptului că nu toți medicii din spital își fac treaba cu același grad de responsabilitate și implicare, făcând referire în mod special la tinerii angajați în ultimii ani.
Mii de zile de concediu neluate
Medicul Iulian Preda, șef al Secției Chirurgie Generală, a denunțat faptul că unitatea sanitară se confruntă cu o aglomerație semnificativă în secțiile sale, dar și cu o insuficiență cronică a personalului, ceea ce pune o presiune imensă asupra celor care lucrează în aceste condiții dificile. Acesta a precizat că, din păcate, nu toți medicii se dedică aceleași cauze și nu toți sunt dispuși să contribuie la buna funcționare a instituției, lăsând să se înțeleagă că unii dintre aceștia ar profita de statutul lor pentru a evita responsabilitățile profesionale.
Acesta spune că personalul de pe secția sa este solicitat la maxim și asistentele din secţie au 2.000 de zile de concediu de odihnă neluate. Pentru a funcționa normal, această secție ar mai avea nevoie de încă un medic chirurg, șapte asistente medicale, trei infirmieri, trei brancardieri și șase îngrijitori.
„Din cele 54 de secții și compartimente, respectiv 60 în acte, secția mea produce în fiecare lună din tot bugetul spitalului între 23 și 28,3%. Stau și mă întreb ce fac ceilalţi? Nu sunt supărat pe medicii care nu-și fac treaba. Bravo lor, că eu nu sunt la fel de șmecher să fac ca ei! Aici îmi recunosc neputința. Eu vreau ca ai mei, eu sunt șeful secției de chirurgie, familia mea să o ducă bine. Fac parte din cel mai tare colectiv din Spitalul Județean. Toți or să spună la fel: Ramona Guraliuc o să spună despre UPU a ei, Surdeanu despre ATI, Malancea despre ortopedie. Ai mei sunt OK și dacă ar fi să spun câtă încredere am în colegii mei, dacă ar fi să mă tai, să mă operez, m-aș opera la ei, la colegii mei. Dar vreau să nu trag de ei, să-i întind mai mult decât se poate. Ai mei de un an de zile nu au timp să respire”, a spus medicul primar chirurg Iulian Preda.
„Să primească bani cât muncește!”
Șeful Secției de Chirurgie Generală consideră că este necesară schimbarea modalității de plată a medicilor, în sensul ca aceștia să fie plătiți după munca prestată. Preda nu s-a ferit nici să îi critice pe medicii tineri, fiind deja cunoscut faptul că aceştia ies deja „obosiţi” de pe băncile facultăţii.
„Cine muncește, să primească bani cât muncește. În comunism se numea acord global. Ai tăiat 100 de copăcei primești atât, ai tăiat doi copăcei primești atât. Cred că este normal. Modalitatea de plată actuală îi face pe unii medici să fie mai șmecheri și este o breșă legală. Eu, dacă nu vreau, pot să nu fac nicio gardă, să nu muncesc. Dacă vii la un spital de stat care are titulatura de spital de urgență știi ce te așteaptă. Nu vii ca să stai degeaba. Vrei, te duci la un spital de recuperare!”, a afirmat acesta.
Tineri nepregătiţi pentru greutatea meseriei
De asemenea, medicul chirurg a atras atenția asupra unui fenomen îngrijorător care afectează tinerii medici, cei care au ales să lucreze la Spitalul Județean de Urgență. Preda a afirmat că, deși aceștia au parcurs un drum lung de pregătire, inclusiv facultate și rezidențiat, mulți dintre ei nu sunt pregătiți pentru greutățile meseriei, iar unii chiar se „pierd” în fața provocărilor profesionale.
„Partea proastă e că mulți dintre medicii care au venit aici s-au îmbolnăvit în cursul meseriei, de-a lungul a 15-20 de ani. Eu mă refer la unul care a venit anul acesta și într-un an și-a dat demisia că nu-și regăsește poziția sau rolul. E greu să stai șase ani în facultate, șase ani în rezidențiat și după primul an de muncă cu pieptul deschis ți-ai dat seama că nu te regăsești. Cum se cheamă asta?”, a adăugat retoric medicul Iulian Preda.
Acesta a făcut din nou referire la o serie de medici tineri din cadrul unităţii sanitare care acuză deja că le-a fost afectată starea de sănătate şi fie nu pot face gărzi, fie refuză anumite sarcini, din cauza stresului sau a surmenării. De altfel, acesta a fost completat şi de managerul Corneliu Prepeliţă.
„Şi mai faci şi hipertensiune arterială şi nu mai faci gărzi. Şi cu mult mai tânăr şi mai sănătos ca mine”, a spus managerul Corneliu Prepeliţă.
Medici tineri surmenaţi din primul an
În tot acest timp, de mai bine de șase luni consecutive, spitalul nu reușește să îndeplinească indicatorii de internare conveniți cu Casa de Asigurări de Sănătate, pierzând lunar aproximativ 200.000 de lei, sumă care ar putea fi folosită pentru investiții, achiziționarea de echipamente medicale sau modernizarea infrastructurii.
Problema, însă, nu este doar una sezonieră, ci reflectă un management defectuos al personalului, care nu reușește să maximizeze utilizarea locurilor disponibile și a resurselor umane.
În prezent, se înregistrează o adresabilitate ridicată la Unitatea de Primiri Urgențe (UPU), însă doar aproximativ o treime dintre pacienții care se prezintă sunt internați. Așadar, o mare parte din fondurile destinate spitalului sunt irosite, întrucât numărul de internări este mult sub nivelul stabilit prin contractul cu Casa de Asigurări.
Doar câteva secţii împlinesc normele de internare
Mai grav este că, deși Spitalul Județean Botoșani are capacitatea de a interna mult mai mulți pacienți, doar câteva secții îndeplinesc normele de internare impuse de CAS.
Medicii din secţii precum Chirurgie Generală, Arși, Chirurgia Maxilo-Facială, Nefrologie, Neonatologie sau Psihiatrie Acuţi sunt singurele secții care reușesc să depășească numărul de pacienți contractat, în timp ce restul secțiilor internează mult mai puțini pacienți decât ar trebui. Această disproporție pune sub semnul întrebării nu doar eficiența managementului, ci și responsabilitatea medicilor și a personalului medical de a gestiona cazurile.
„Trebuie să muncim împreună”
Medicul Elena Guraliuc, șefa UPU SMURD Botoșani, a subliniat că, pentru ca gradul de internări să crească, este necesar ca întreg personalul spitalului să se mobilizeze și să își asume responsabilitatea pentru această problemă.
„Trebuie să înțelegem că trebuie să punem umărul la treabă cu toții. Dacă ne dorim cu adevărat să ne fie bine și Spitalul Mavromati să fie un nume respectat, trebuie să muncim împreună”, a declarat aceasta.
Este evident că acest apel la unitate rămâne, în mare parte, neauzit, iar lipsa unui plan coerent de mobilizare a resurselor și de organizare a activității spitalului amplifică problemele financiare.
Medicii şefi puşi să dea concurs
La instalarea în funcţie, managerul Corneliu Prepeliţă a prezentat, în proiectul de management, planul de a organiza concursuri pentru toţi şefii de secţie şi a semna contracte de performanţă cu aceştia. Până în prezent, din cele 70 de secţii ale spitalului, doar patru au şefi cu concurs. Și mai alarmant este faptul că, pe măsură ce pierderile financiare se adâncesc, spitalul nu pare să găsească soluții rapide pentru a redresa situația.
Deși se invocă faptul că perioada estivală a fost una mai „slabă” din punct de vedere al numărului de internări, realitatea este că, în fiecare lună, Spitalul Județean „Mavromati” pierde aproximativ 200.000 de lei din cauza nerealizării contractului cu Casa de Asigurări. Această sumă reprezintă o pierdere semnificativă, care ar putea fi folosită pentru a îmbunătăți condițiile de spitalizare, pentru a înlocui echipamentele vechi sau pentru a sprijini dezvoltarea unor noi secții.
Un calcul sumar arată că în doar a doua parte a anului trecut unitatea sanitară a pierdut peste 1,2 milioane de lei. Lunar, între 700 şi 800 de cazuri nu sunt internate, asta în ciuda faptului că ambulanţele au dus în acest an peste 1.000 de pacienţi în spitalele vecine. Pe lângă aceştia se adaugă şi cei care merg cu mijloace proprii, un semn a lipsei de încredere a botoşănenilor în multe dintre secţiile Spitalului Judeţean.
Provocare pentru noua conducere a judeţului
Pierderile financiare uriașe generate de neîndeplinirea contractului cu Casa de Asigurări de Sănătate ar trebui să reprezinte o preocupare majoră atât pentru conducerea spitalului, cât și pentru autoritățile judeţene, care au unitatea în administrare.
Este imperativ ca responsabilitatea gestionării resurselor spitalului să fie asumată de întreg personalul medical, iar măsurile de optimizare a activității să fie implementate fără întârziere. Altfel, Spitalul Județean riscă nu doar să piardă bani, ci și să își piardă încrederea pacienților și a comunității pe care o deservește, cu consecințe grave asupra sănătății judeţului.