Considerat mult timp unul dintre cele mai sărace județe din România, Botoșaniul a devenit, la un moment dat, un epicentru al unor afaceri extrem de profitabile, alimentate de poziția sa strategică la granița cu două state non-UE – Ucraina și Republica Moldova. Dacă multă vreme principala sursă de venit ilicit a fost contrabanda cu țigări, o altă activitate clandestină a prosperat – traficul de migranți. Zeci de persoane din Asia au folosit acest colț de țară drept poartă de acces către Spațiul Schengen.
Rețea clandestină – migranți asiatici trecuți ilegal spre Occident
O anchetă complexă a autorităților a fost declanșată în august 2018, când polițiștii de frontieră din Botoșani s-au confruntat cu un val de migranți din Asia. Indiciile obținute au dus la descoperirea unei rețele infracționale formate din cetățeni români și străini, specializate în transportul ilegal al migranților spre state din vestul Europei. Printre suspecți s-au aflat mai mulți botoșăneni, care știau foarte bine traseele de trecere a frontierei.
Migranții erau racolați din Ucraina, preluați de călăuze și transportați pe teritoriul județului Botoșani, unde erau adăpostiți temporar. Ulterior, aceștia erau transferați spre Suceava, de unde dispăreau în drumul lor spre Occident. Ancheta a scos la iveală că fiecare migrant plătea pentru acest traseu sume cuprinse între 4.000 și 5.000 de dolari, achitate etapizat, în funcție de distanța parcursă.
Sute de mii de dolari încasate de călăuze
Migranții veneau din Bangladesh, Pakistan și alte state asiatice, fiind dispuși să plătească sume impresionante pentru a ajunge în Franța, Spania, Olanda sau Ungaria. În vara anului 2019, opt cetățeni din Bangladesh au fost descoperiți încercând să intre ilegal în România, plătind în total aproximativ 52.000 de dolari traficanților. O sumă importantă dacă ne gândim la salariul mediu câștigat în județ la acea vreme și care nu depășea 500 de euro.
Printre migranții interceptați, Shawonuzzaman a recunoscut că a plătit 8.000 de dolari pentru a fi adus pe traseul ilegal. Altul, a achitat unei călăuze pe nume Waisal suma de 3.000 de dolari. Mahboob a plătit 8.000 de dolari pentru transport, în timp ce Sumel a achitat nu mai puțin de 10.000 de dolari pentru un traseu care includea Emiratele Arabe Unite și Ungaria. Samsujjaman Nyem a cheltuit aceeași sumă pentru a ajunge în Franța sau Ungaria, iar Loylus a plătit 7.000 de dolari pentru o rută care implica patru zile de mers pe jos.
Interceptări telefonice și un furt de cai folosit ca diversiune
Cei opt migranți au fost prinși la frontiera dintre Ucraina și România, în apropiere de comuna Pomârla. Urmele proaspete de pe fâșia de frontieră au confirmat traversarea ilegală. Investigațiile ulterioare au dus la destructurarea unei rețele de traficanți care folosea inclusiv căruțe trase de cai pentru a transporta migranții. Într-o tentativă disperată de a ânăbuși ancheta, suspecții au mers până în punctul de a reclama un fals furt de cai și de căruță, sperând să distragă atenția autorităților.
La perchezițiile desfăşurate ulterior, anchetatorii au descoperit un telefon mobil ascuns în vegetație, care conținea contacte esențiale pentru rețea infracțională. Interceptările telefonice au confirmat că unii dintre suspecți aveau legături directe cu liderii grupării, iar comunicările erau atent supravegheate de femei din rețea, care se asigurau că planurile nu sunt compromise.
Suspecți trimiși în judecată și condamnați
În urma investigațiilor, șapte botoșăneni au fost trimiși în judecată pentru trafic de migranți sau complicitate la această faptă. Procesul s-a aflat pe rolul Tribunalului, iar săptămâna trecută șapte inculpați au fost condamnați, în timp ce o tânără a scăpat de acuzații ca urmare a prescripției răspunderii penale. Instanța a dispus încetarea procesului penal împotriva Dianei-Irina P, acuzată de complicitate la trafic de migranți, ca urmare a împlinirii termenului de prescripție.
În schimb, Alexandru-Ionuț C. a fost condamnat la trei ani de închisoare pentru trafic de migranți, cu suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pe o perioadă de patru ani. Gabriel-Marian C. a fost și el găsit vinovat de trafic de migranți și condamnat la trei ani de închisoare cu executare. În cazul său, instanța a dispus scăderea din pedeapsă a perioadei în care a fost reținut.
Daniel-Alin P a primit o pedeapsă mai mare, de patru ani și nouă luni de închisoare, în regim de detenție, după ce instanța a contopit mai multe condamnări anterioare pentru fapte similare.
Cristian S. a fost condamnat la trei ani și trei luni de închisoare pentru trafic de migranți, iar Andrei-Constantin S. a primit o pedeapsă similară. Sorina-Iuliana H. a fost condamnată la doi ani și patru luni de închisoare, cu suspendarea executării pedepsei pe un termen de supraveghere de trei ani. În această perioadă, ea trebuie să respecte aceleași obligații ca și Alexandru-Ionuț C., inclusiv participarea la un program de reintegrare socială și prestarea a 60 de zile de muncă neremunerată în folosul comunității.
Toți cei condamnați au fost obligați să suporte și cheltuielile judiciare și s-au ales cu interdicția unor drepturi. Decizia Tribunalului Botoșani nu este definitivă și poate fi atacată cu apel.
Botoșani, placă turnantă pentru traficul de migranți
Acest caz nu a fost singular. În ianuarie 2019, opt migranți din Bangladesh au fost prinși de polițiștii de frontieră din Dorohoi, după ce au trecut ilegal frontiera din Ucraina. Cinci dintre ei sufereau de hipotermie. Două luni mai târziu, alți opt migranți din Bangladesh, India și Pakistan, cu vârste între 20 și 35 de ani, au fost prinși la scurt timp după ce au trecut ilegal frontiera.
Toate aceste cazuri au demonstrat că județul Botoșani a fost, cel puțin pentru o vreme, un nod esențial pentru traficul de migranți, într-un sistem bine pus la punct, care genera profituri uriașe pentru rețelele infracționale. Cu toate acestea, acțiunile procurorilor de la Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, polițiști de frontieră și polițiști de la Serviciul de Combatere a Criminalității Organizate au reușit să destructureze mai multe astfel de rețele, diminuând semnificativ fenomenul migrării ilegale prin această regiune.
