Zeci de piese din Tezaurul Dacic al Muzeului Județean Botoșani, ce trebuiau să ajungă la expoziția din Olanda, au fost ferite din calea hoților deoarece organizatorii au ajustat expoziția, iar numărul pieselor expuse a fost redus considerabil.
Deși Muzeul Județean Botoșani a contribuit cu aproximativ 80 de piese din Tezaurul Dacic pentru alte două expoziții anterioare, la evenimentul din Olanda nu au ajuns, deoarece expoziția a fost redusă ca dimensiuni. Astfel, piese valoroase, cum ar fi o brățară de argint dacică, dar și alte artefacte din argint, au scăpat „ca prin urechile acului” de un posibil furt.
„La ora actuală nu avem piese trimise. Noi am participat la celelalte două mari expoziții anterioare, cea de la Roma și cea de la Madrid, dar la ultima ni s-au returnat piesele, spre norocul nostru. Am avut vreo 80 de piese în tezaur pe care le-am împrumutat Muzeului Național de Istorie pentru expoziții care au avut loc, dar la cea din Olanda ne-au returnat piesele pentru că au făcut o expoziție mai mică și atunci nu au luat de la toate muzeele, au luat doar de la 18. Cea mai importantă piesă a fost o brățară de argint dacică. În rest, au fost piese mai mărunte, fibule de argint”, a declarat Aurel Melniciuc, managerul Muzeului Județean de Istorie Botoșani.
Printre piesele care au fost expuse la Muzeul Drents din Olanda și care s-au aflat sub nasul hoților se numără artefacte de o valoare inestimabilă din localități precum Perșinari, Săcuieni, Ostrovul Mare, Răcătău, Sărmășag, Sacoșul Mare, Peretu, Cucuteni-Băiceni, dar și din Botoșani, mai exact din satul Stâncești.
„Experții români vor fi mobilizați pentru a se asigura că restul obiectelor din expoziție vor fi aduse în siguranță în România”, a spus premierul Marcel Ciolacu.
„Noi am rămas doar cu niște copii expuse”
Tezaurul de la Stâncești, județul Botoșani, scos la lumină în urma săpăturilor de cercetare din perioada comunistă, rămâne unul dintre cele mai misterioase tezaure de pe teritoriul României și este compus din opt piese, dintre care trei de aur.
Din fericire, piesele, acum parte a patrimoniului Muzeului Național, nu au fost furate în timpul jafului de sâmbătă, 25 ianuarie.
„Tezaurul de la Stâncești a fost preluat de Muzeul Național de Istorie. În perioada anilor ’70 au fost preluate și transferate la București. Noi am rămas doar cu niște copii expuse”, a explicat Aurel Melniciuc.
Tezaurul dacic al României, ținta hoților
Expoziția „Dacia! Regatul aurului și argintului” a fost un eveniment important, ce a reunit 673 de bunuri din metale prețioase din 18 muzee din România.
Printre cele mai valoroase obiecte expuse se numărau Coiful de Aur de la Coțofenești vechi de peste 2.500 de ani, descoperit în județul Prahova, și brățările dacice, piese deosebit de apreciate la nivel internațional. Descoperit în urmă cu aproape 100 de ani în comuna prahoveană Vărbilău, coiful reprezenta un simbol al istoriei și culturii românești.
Cu toate acestea, sâmbătă, 25 ianuarie 2025, la doar câteva zile înainte de încheierea expoziției, muzeul a fost lovit de o explozie, iar patru dintre cele mai valoroase artefacte au fost furate. Acestea includ Coiful de Aur de la Coțofenești și trei brățări dacice, dar și alte piese de aur valoroase.
Spărgătorii au aruncat în aer ușile muzeului și au fugit cu piesele, iar ulterior poliția a descoperit o mașină incendiată într-o localitate din apropiere, care este suspectată că a fost folosită pentru a ajuta la jaf.
Anchetă la Direcția pentru Cultură a Municipiului București
Artefactele furate făceau parte dintr-o expoziție temporară, împrumutată de Muzeul Național de Istorie al României, care includea și alte piese valoroase provenind din diverse muzee românești.
Pentru a autoriza ieșirea pieselor din țară, Certificatul de Export al Coifului de Aur de la Coțofenești a fost semnat de șeful Direcției pentru Cultură București, Dragoș Frăsinean.
În urma acestui incident, procurorii români au început să ridice documente de la Direcția pentru Cultură a Municipiului București pentru a investiga mai departe.
După furt, ministrul român de Externe, Emil Hurezeanu, i-a explicat omologului său olandez, Caspar Veldkamp, gravitatea și semnificația culturală a obiectelor furate, subliniind că dispariția lor a generat o mare emoție în România. În urma reacției publice din țară, directorul Muzeului Național de Istorie, Ernest Oberlaender-Târnoveanu, a fost demis.
Autoritățile pasează responsabilitatea
Autoritățile își pasează responsabilitatea, în timp ce PSD și PNL se ceartă pe Facebook din cauza modului în care a fost aprobat transferul pieselor de tezaur.
În ultimele ore, poliția olandeză a anunțat noi indicii privind autorii furtului din Muzeul Drents din Assen, oferind detalii suplimentare despre anchetă.
Conform presei olandeze, anchetatorii au mai multe piste care sugerează că hoții provin din nordul Olandei, iar o echipă de „zeci” de anchetatori și experți lucrează la recuperarea artefactelor furate.
Aceste piste au dat și primele rezultate, trei bărbați suspectați că sunt implicați în jaful comis la Muzeul Drents din Assen fiind arestați, miercuri, în provincia Noord Holland, potrivit De Telegraaf.
