Cine sunt cei care vor să ajungă în Parlament după votul de la Botoșani (VIDEO)

Deoarece mai sunt doar câteva zile până la alegerile parlamentare, ne-am propus să facem o analiză a candidaților care s-au înscris în cursa pentru fotolii în Senat și Camera Deputaților, ca să vedem cine sunt cei care ne cer votul.

Pentru circumscripția nr. 7, care corespunde județului Botoșani, sunt arondate nouă locuri în cele două camere ale parlamentului, mai exact șase poziții de deputat și trei de senator.

Conform procesului verbal de rămânere definitivă a candidaturilor încheiat de Biroul Electoral al circumscripției nr. 7 din 28.10.2024 și publicat pe pagina Instituției prefectului, pentru cele nouă poziții de parlamentar candidează 159 de persoane.

Mai exact, pentru cele trei locuri în Senat candidează 59 de persoane, dintre care 15 nu au domiciliul în județul Botoșani, iar cele șase fotolii de deputat sunt râvnite de o sută de persoane, dintre care 32 nu au reședința permanentă în județul nostru.

Însă, dintre cei parașutați de la centru pe listele din județ, extrem de puțini au șanse reale de a accede în Parlament, excepțiile fiind Elisabeta Lipă, ce candidează pentru PSD, dar are totuși legături strânse cu Botoșaniul, și un alt candidat, tot din București, ce se află pe listele AUR.

Pentru a înțelege ce ar trebui să facă un parlamentar, care sunt promisiunile fără acoperire făcute în campania electorală comparat cu ce poate face, am realizat o „fișă a postului” de parlamentar, care poate fi urmărită în materialul video de mai jos.

Averile candidaților, ascunse la vedere pe internet

Potrivit legislației în vigoare declarațiile de avere ale candidaților trebui să fie publice. Acestea sunt depuse la Biroul Electoral Județean, iar apoi trebuie publicate pe site-ul Agenției Naționale de Integritate (ANI). Experții din societatea civilă critică legislația, care nu impune un termen ferm pentru publicarea declarațiilor de avere, creând astfel breșe în transparență. Deși sunt depuse la BEC de mult timp, declarațiile de avere au apărut abia recent online.

Iar declarațiile sunt dificil de consultat din cauza chichiţelor tehnice. De exemplu, numele candidaților trebuie scris fără diacritice. În cazul în care numele este scris corect, documentul nu e găsit. După fiecare căutare, trebuie să bifezi pe site că nu ești robot, iar pe măsură ce cauți mai multe declarații, de avere sau de interese, autentificarea devine mai complicată.

Operațiunea trebuie repetată la fiecare căutare și înainte de fiecare descărcare a unei declarații de avere sau interese. Așa că, dacă nu aveți vederea extrem de bună și câteva ore la dispoziție, va trebui să vă lăsați păgubaș.

Candidații, cu interesele și averile lor

Trecem în revistă candidații cu o scurtă prezentare a fiecăruia și a informațiilor extrase din declarațiile de avere și de interese depuse de aceștia la Biroul Electoral Central (BEC). Însă datele reprezintă doar o fotografie a momentului și trebuie citite cu atenție. De exemplu, dacă un candidat are acțiuni sau părți sociale la o firmă, nu însemnă că are acei bani în mână. De asemenea sumele declarate ca venituri salariale nu trebuie adunate cu cele din conturile bancare pentru a afla averea totală a unui candidat. Evident, banii rămași necheltuiți din salarii au ajuns în conturi bancare. Problema apare când veniturile salariale, sau de altă natură, sunt prea mici pentru a justifica sumele mari din conturile bancare ale unui candidat.

Doina Federovici (PSD, Senat) – Tot înainte pe linie politică

A fost președintă a Consiliului Județean până octombrie 2024 și deschide lista pentru Senat. A avut o carieră bazată pe politică. S-a angajat pentru prima dată la vârsta de 20 de ani, în 1994, pe post de consilier parlamentar, la cabinetul Vioricăi Afrăsînei. A ocupat această funcție timp de 10 ani, până în 2004, iar în 2005 a devenit consilier la Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Botoșani. Timp de trei ani, a fost consilier la Serviciul Public Comunitar de Evidență a Persoanelor, iar în perioada 2009–2010 a deținut funcția de director al Direcției Județene de Statistică. Ulterior, a revenit, pentru încă doi ani, în structurile Serviciului de Evidență a Populației.

Timp de opt ani, a deținut diverse funcții în instituții locale, nu a activat în sectorul privat niciodată.

În administrație a intrat consilier județean, ocupând această poziție timp de două legislaturi, între 2000–2004 și 2004–2008. În iunie 2012, a devenit vicepreședinte al Consiliului Județean Botoșani. Între 2012 și 2020, a avut două mandate de senator. În primul mandat, cel din legislatura 2012–2016, a luat cuvântul, conform presei centrale, o singură dată, timp de 53 de secunde, la depunerea jurământului.

În legislatura 2016–2020, a vorbit timp de un minut și 52 de secunde, prezentând rapoartele comisiilor pentru drepturile omului privind activitatea CNCD. În schimb a fost vicepreședinta Senatului și membră în celebra comisie juridică prezidată de Tudorel Toader care a schimbat toate legile justiției.

Din 2020 a fost președintele CJ Botoșani, un mandat în care se laudă cu multe realizări, dar care a fost vizat și de multe perioade agitate, unele chiar au dus la demonstrații de stradă, cum e cazul tinerei Alexandra Ivanov, decedată în Maternitate. A avut parte și de percheziții la birou, la sediul PSD și acasă, efectuate de către DNA în urma anchetării angajărilor măsluite de la Spitalul Județean Mavromati.

După această perioadă, a anunțat că va candida la parlament, spunând că promisese inițial că va sta președinte la CJ Botoșani doar un singur mandat, declarație pe care nu a făcut-o niciodată. S-a remarcat prin faptul că nu a organizat nici o conferință de presă în cei patru ani de mandat, cu excepția unei întâlniri ad-hoc cu ziariștii după decesul tinerei din maternitate. În schimb, a avut o activitate susținută pe Facebook, cu multe postări și mii de fotografii de la orice eveniment care i-ar fi putut aduce un eventual câștig electoral.

Și acum, la 50 de ani, este soldat credincios al partidului, i-a propus, pe rând, la Botoșani, pentru a fi președinți ai României pe Liviu Dragnea, apoi pe Viorica Dăncilă, iar acum, pe Marcel Ciolacu.

Cum așa e metoda de lucru la PSD, după ce s-a angajat a apucat-o și dragostea de carte și a absolvit, în 2001, Academia de Poliție „Alexandru Ioan Cuza” din București, iar în 2006 a terminat masteratul cu specializarea „Drepturile Omului și Justiție Constituțională” la Universitatea „Mihail Kogălniceanu” din Iași, Facultatea de Drept.

De asemenea, a urmat studii postuniversitare în Managementul Administrației Publice Locale la Academia de Studii Economice din București. Conform unei biografii mai vechi găsită pe site-ul Senatului, pentru că cv-ul Doinei Federovici nu este disponibil online, nici acum, după 30 de ani de politică.

Conform declarației de avere, fosta președintă a Consiliului Județean Botoșani deține:

• Bunuri imobile: un teren de 3,4 hectare în comuna Coșula (în comun cu alte rude)
• Clădiri – o casă și un apartament în Botoșani
• Autoturisme: BMW X4 și BMW X1
• Bani în conturi: 302.714 lei
• Credite: 290.000 lei, ultimul, în valoare de 250.000 lei, scadent în 2029
• Venituri salariale 2023: 205.917 lei ca președintă a CJ (aproape 18.000 lei lunar), soțul ei a câștigat aproape 40.000 de lei, consilier parlamentar la cabinetul colegului de partid, Marius Budăi.

Alexandra Huțu (PSD, Senat) – Carieră sub aripa șefei de partid 

Locul doi pe lista PSD pentru Senat este ocupat de Alexandra Huțu, fiica Mariei Huțu, fostul primar PSD al comunei Vârfu Câmpului, și protejata Doinei Federovici.

Huțu are 36 de ani și a absolvit Colegiul Militar Liceal „Ștefan cel Mare” din Câmpulung Moldovenesc, Suceava. Susține că este licențiată în Administrație Publică, după ce a finalizat cursurile Facultății de Economie și Administrarea Afacerilor de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, în iulie 2010, cu un master în același domeniu.

În CV-ul său mai menționează că a urmat concomitent Facultatea de Drept la Universitatea „Mihail Kogălniceanu” din Iași. Și-a început activitatea profesională la fel ca șefa ei de partid, pe post de consilier parlamentar (ianuarie 2014 – aprilie 2017) chiar la cabinetul Doinei Federovici. Între aprilie 2017 și decembrie 2019, a fost director în Cancelaria Prefectului. Din decembrie 2019 până în octombrie 2020 a revenit la cabinetul Doinei Federovici, după care a devenit deputat.

Primul ei mandat de deputat are o poveste aparte. Alexandra Huțu figura în acte consilier juridic la o firmă privată, iar mandatul i-a revenit inițial colegului de partid Costel Pătrăuceanu, care, imediat după depunerea jurământului, a renunțat, declarând că va continua să activeze în calitate de consilier județean. Astfel, locul său a fost preluat de Alexandra Huțu, care era prima supleantă pe lista PSD pentru Parlament.

Conform declarației de avere deține:

• Bunuri imobile: 0
• Clădiri: 0
• Autoturisme: Ford Focus din 2014
• Credite: 0
• Venituri salariale 2023: 131.412 lei (salariu de deputat), 115.000 lei (venituri soț). Soțul a mai câștigat 60.000 lei ca expert parlamentar și 56.000 lei din pariuri sportive

Elisabeta Lipă (PSD, Camera Deputaților) – Performanță sportivă de excepție umbrită de scandaluri financiare

Elisabeta Lipă deschide lista PSD pentru Camera Deputaților. Este multiplă campioană olimpică la canotaj, președinte al Agenției Naționale pentru Sport şi vicepreşedinte al Comitetului Olimpic şi Sportiv Român (COSR). Are 60 de ani și este din orașul Siret, judeţul Suceava, dar este cap de listă din partea PSD Botoșani.

A absolvit în 1997 Facultatea de Educaţie Fizică şi Sport și a urmat cursuri postuniversitare în Dreptul Muncii (2003) și Managementul activităţii sportive (2005). În 2007, a finalizat studii la Colegiul Naţional de Apărare și, doi ani mai târziu, a obținut titlul de doctor în educaţie fizică și sport. După retragerea sa din competițiile de canotaj în 2004, Lipă a fost consilier pe probleme de sport al Ministerului Afacerilor Interne, unde a coordonat activitățile sportive și, ulterior, relațiile publice ale ministerului. În 2004, a devenit prima femeie din România avansată la gradul de chestor de poliţie, echivalentul unui general.

A fost președinte al Clubului Sportiv Dinamo București între 2009 și 2015 și, tot în 2009, a preluat funcția de președinte al Federației Române de Canotaj, poziție pe care o ocupă și în prezent, cu excepția perioadei în care a fost ministru al Tineretului și Sportului între 2015 și 2017. Lipă a fost vicepreședinte al Comitetului Olimpic și Sportiv Român (COSR) în mai multe mandate (2009, 2012, 2020, și 2024).

În 2021, a fost aleasă din nou președinte al Federației Române de Canotaj și a primit titlul de Cetăţean de onoare al judeţului Suceava pentru contribuțiile sale în sport. În 2023, a fost numită președinte al Agenţiei Naţionale pentru Sport, cu rang de secretar de stat.

La începutul campaniei electorale, Elisabeta Lipă a fost implicată în scandalul premierii sportivilor medaliați la Paris, care a izbucnit după ce fostul ministru al Sportului, Eduard Novak, a arătat că secretarul general al Federaţiei Române de Canotaj şi contabilul şef al forului au primit premii în bani mai mari decât campionul olimpic David Popovici, dublu medaliat la Paris.

Federaţia de Canotaj a reacționat, spunând că banii se împart la tot personalul tehnic al forului, nu doar persoanei desemnate în actele oficiale, fără a menţiona de ce nu au fost trecuţi pe liste toţi angajaţii. Nereguli similare, cu premii uriașe au fost apoi descoperite de ziariști și în alte domenii, unele pentru anonimi sau prestații lipsite de vreo performanță.

Însă premierul Marcel Ciolacu, candidat din partea PSD la prezidențiale, i-a luat constant apărarea Elisabetei Lipă și a refuzat să trimită Corpul de Control pentru a investiga plățile informale din sportul românesc.

Datorită faptului că este membră sau conduce diverse federații și agenții cu profil sportiv, Lipă are cel puțin șase surse de venit. Este remunerată ca președinte al Agenției naționale pentru sport, vicepreședinte al COSR, consilier general al Primăria București, este și pensionar MAI, primește o rentă viageră de la Ministerul Sportului pentru performanțele ei anterioare și mai e plătită și de Federația Română de Canotaj.

Conform declarației de avere depusă la Biroul Electoral, veniturile anuale totale ale Elisabetei Lipă sunt de 530.280 lei, ceea ce o face cel mai bine plătit bugetar care aspiră la un post de parlamentar la Botoșani:

• Bunuri imobile: un teren agricol (19150 mp) și unul forestier (1732 mp)
• Clădiri: două apartamente în București și o casă de 388 mp în Voluntari
• Autoturisme: 0
• Bani în conturi: 390.576 lei, 247 franci elvețieni, 1819 euro
• Credite: 0
• Venituri salariale, pensii, rente viagere 2023: 530.280 lei (aprox. 9000 euro lunar); 38.000 lei (venituri soț)

Marius Budăi (PSD, Camera Deputaților) – Ministrul de pe vremea azilelor groazei mai vrea un mandat 

Locul doi pe lista PSD îi revine lui Marius Budăi, în vârstă de 51 de ani. Este deputat din 2016 și a devenit cunoscut întregii țări după ce a demisionat din funcția de ministru  al muncii în urma scandalului „azilelor groazei”. Mai fusese ministru al Muncii și protecției sociale în perioada noiembrie 2018 – noiembrie 2019, în guvernul Vioricăi Dăncilă.

La începutul lui 2023, cu puțin înainte de scandalul privind azilele groazei, Budăi a fost acuzat că a abordat telefonic mai multe colege noaptea, după ce consumase alcool. Doina Federovici, șefa lui pe linie de partid, s-a ascuns în birou timp de trei zile pentru a nu da declarații legate de comportamentul lui Budăi, iar acesta a negat acuzațiile. Soția acestuia este consilier la Direcția pentru Agricultură Județeană (DAJ) Botoșani.

În 2008, Marius Budăi a fost absolvit, la 26 de ani, Facultatea de Management Financiar Contabil a Facultății Spiru Haret. Imediat după absolvire, s-a înscris la masterul de management financiar de la aceeași universitate din București.  Urmează acest master între anii 2008 și 2010. Budăi susține că a studiat șase ani la Universitatea Spiru Haret din București.

CV-ul public al acestuia este greu de parcurs și de înțeles. De exemplu, între 2004 și 2008, Budăi susține că făcea facultatea la București, unde era și consilierul unui parlamentar. Culmea, în aceeași perioadă a fost inspector la Botoșani și reprezentant zonal la Galați.

Conținut declarație de avere:

• Bunuri imobile: teren intravilan 464 mp
• Clădiri: casă de locuit 142 mp
• Autoturisme: Mercedes, BMW X5, Audi A3, AIXAM. O altă mașină vândută în 2024 cu 8500 euro
• Credite: 0
• Bani în conturi: 232.203 lei
• Plasamente: părți sociale și hârtii de valoare cotate la 33.344 lei
• Venituri salariale: 64.340 lei (deputat PSD), 111.644 lei (ministru); 73.915 lei plus vouchere de vacanță (venituri soție)

Ovidiu Jitaru (PNL, Senat) – Milionarul discret adus de Valeriu Iftime în politică 

Lista PNL pentru Senat este deschisă de Ovidiu Jitaru, în vârstă de 62 de ani, cunoscut pentru implicarea sa în grupul de firme Elsaco, alături de Valeriu Iftime.

Născut în Mileanca, într-o familie de învățători, Jitaru a absolvit Facultatea de Automatică și Calculatoare a Politehnicii Iași în 1986. După absolvire s-a angajat la Fabrica de Sticlă Dorohoi, iar mai târziu s-a transferat la Botoșani, la o secție a IRE Suceava care se ocupa cu transmisia de date.

Revoluția l-a prins la IRE, iar în 1992 lucra la RENEL. În același an a demisionat și a pus bazele grupului Elsaco împreună cu Valeriu Iftime și alți doi asociați.

Conform declarației sale de interese este asociat sau acționar la 13 firme din grupul Elsaco și la Asociația FC Botoșani, iar la SC Elsaco Electronic SRL este administrator.

Valeriu Iftime, șeful PNL și fost administrator al grupului Elsaco, actualmente președinte al CJ Botoșani spunea că grupul Elsaco a avut profit de peste 20 de milioane de euro anul trecut. Asta se vede și la Ovidiu Jitaru, care este unul dintre cei mai avuți candidați la parlamentare.

La fel ca Valeriu Iftime, Ovidiu Jitaru este la prima experiență politică.

Declarația de avere conține:

• Bunuri imobile: patru terenuri (4500 mp, 100 mp în Brașov, 22 și 23 mp)
• Clădiri: casă de 200 mp, trei apartamente, din care unul în Brașov
• Autoturisme: 0
• Metale prețioase: 70.000 euro
• Credite: 0
• Împrumuturi: 7,5 milioane lei și 75.000 euro (acordate la 10 societăți, majoritatea din concernul Elsaco)
• Bani în conturi: 400.000 euro și 1.557.800 lei
• Plasamente: acțiuni și părți sociale la 13 firme
• Dividende: 6 milioane lei
• Venituri din dobânzi: 380.000 lei
• Venituri salariale, pensii 2023: 150.600 lei; 47.000 lei (venituri pensie soție)

Ionela Aiftincă (PNL, Senat) – Avocatul din Botoșani nou intrat în politică 

Locul doi de pe lista PNL pentru Senat în revine Ionelei Aiftincă, avocat de profesie. A intrat în Baroul Botoșani în 2008 și conduce un cabinet de avocatură.

Este la prima candidatură pe listele vreunui partid, până acum având o carieră dedicată exclusiv domeniului juridic, soțul său fiind judecător.

Este absolventă a Facultății de Drept din cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza” Iași, cu media 9,35.

Declarație de avere:

• Bunuri imobile: trei terenuri intravilane cu suprafață totală de 3100 mp
• Clădiri: o casă, un apartament și un spațiu construit
• Autoturisme: un autoturism Dacia din 2015, a vândut un autoturism în octombrie 2024 cu 7500 euro.
• Credite: 0
• Împrumuturi: 50.000 euro și 345.000 lei
• Depozite bancare și conturi: 246.567 lei
• Venituri: 284.000 lei (activități independente și chirii); 266.800 lei (venituri soț)

La soțul Ionelei Aiftincă, pe declarația de avere apare și o donație de 60.000 lei.

Eduard Mititelu (PNL, Camera Deputaților) – Tânăra speranță a liberalilor 

În vârstă de 28 de ani, Eduard Mititelu deschide lista pentru Camera Deputaților din partea PNL, după ce a fost șef de campanie la alegerile locale. Este licențiat în Electronică, Telecomunicații și Tehnologia Informației la Universitatea Politehnica din București.
În 2018, a urmat un stagiu de practică la Universitatea Åbo Akademi din Finlanda, iar în 2021 și-a susținut doctoratul la Școala Doctorală Energetică din cadrul Universității Politehnice București.

Din 2016, a început să lucreze pentru Guvernul României ca dezvoltator intern de software. Ulterior, a fost cercetător în informatică, consilier al primarului municipiului Botoșani în 2020, administrator și director al unui site care dezvolta proiecte web. În 2022, a fost numit subsecretar de stat în Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării, iar din 2023 până în 2024 a fost secretar de stat în același minister. În prezent, ocupă funcția de secretar de stat în Ministerul Dezvoltării.

În declarația de interese e specificat că e asociat la două companii și una din firme are patru contracte întreținere aparatură fiscală la patru instituții din Botoșani, însă contractele sunt pe sume mici sau modice.

Declarație de avere 2023:

• Bunuri imobile: deține trei terenuri intravilane: unul de 741 de metri pătrați în municipiul Botoșani și alte două în județ, de 741 și 119 metri pătrați.
• Clădiri: 0
• Autoturisme: 0
• Credite: 0
• Împrumuturi: 49.650 lei (acordate către trei colegi de partid)
• Conturi bancare și fonduri de investiții: 81.812 lei și 122.720 euro.
• Venituri salariale 2023: 114.680 lei
• Dividende: 120.505 lei și 8.166 euro.

Eduard Mititelu are și o bursă doctorală la Universitatea Politehnica din București, în valoare de 24.900 lei.

Luciana Buliga (PNL, Camera Deputaților) – Medic farmacist nou intrat în politică 

Poziția doi pe lista liberală este Luciana Buliga, medic farmacist și co-proprietară a unei rețele de farmacii în Botoșani, administrată împreună cu mama și sora sa.

A absolvit Facultatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” Cluj-Napoca și două programe de masterat în analiza și controlul medicamentelor, respectiv în inovare și dezvoltarea produselor dermato-cosmetice.

Nu a avut nici o funcție politică până acum, iar în declarația de interese e menționat că doar că e membru în BPJ al PNL Botoșani, deci e probabil să fi cedat părțile sociale din rețeaua de farmacii către ceilalți membri ai familiei.

Conținutul declarației de avere 2023:

• Bunuri imobile: 0
• Clădiri: 0
• Autoturisme: 0
• Credit: 150.000 lei, scadent în 2027
• Împrumuturi: 100.000 lei (acordat unei persoane fizice)
• Bani în depozite bancare și carduri de credit: 209 lei
• Venituri salariale 2023: 60.000 lei.

Cătălin Silegeanu (AUR, Senat) – Antreprenorul cu grup de Facebook 

Lista AUR pentru Senat e deschisă de Cătălin Silegeanu, în vârstă de 40 de ani și unul dintre cei mai bogați aspiranți din județ, cel puțin conform declarației de avere. Nu este la prima încercare politică. A fost înscris o perioadă în PSD, apoi a trecut la Pro România, de unde și-a asumat o candidatură pentru Camera Deputaților, însă nu a reușit.

În 2020, a candidat ca independent pentru primăria municipiului Botoșani, însă fără succes. Tot fără succes a candidat și în 2024, din partea AUR, pentru primărie, între timp cumpărând și un grup de Facebook, care avea la acel moment câteva zeci de mii de membri, pentru a-și spori prezența în mediul virtual.

Inginer de profesie, el afirmă că a absolvit Facultatea de Construcții din Munchen (Germania). Este acționar unic la Hidroplasto SRL și acționar la alte două firme, Roplasto Window Center SRL și Besaconstruction SRL, însă, conform declarației sale de interese este administrator la toate trei.

Declarația lui de avere pe 2023 conține:

• Bunuri imobile: cinci terenuri extravilane (78,25 ari) în comuna Mihai Eminescu, un teren arabil (115 mp)
• Clădiri: 445 mp (curți, construcții, tot în M. Eminescu), casă de locuit (560 mp)
• Autoturisme: BMW, Mini Cooper
• Credite: 0
• Împrumuturi: 0
• Conturi și depozite bancare: 650.283 lei
• Acțiuni și cote parte: cotate la 8,7 milioane lei, majoritatea la Hidroplasto SRL
• Venituri salariale 2023: 53.000 lei
• Dividende: 770.000 lei

Cătălin Darie (AUR, Senat) – Un membru discret al AUR 

Locul doi pe lista de senat a AUR este ocupat de Cătălin Darie, 44 de ani, care se remarcă printr-un stil de viață mult mai discret. Militar de profesie și absolvent al Academiei Forțelor Terestre „Nicolae Bălcescu” din Sibiu, acesta a lucrat inițial în structurile Ministerului Apărării Naționale, mai întâi la Galați, apoi la Botoșani, în cadrul Batalionului 335 Artilerie „Alexandru cel Bun”.

În 2008, s-a transferat ca ofițer specialist I în cadrul Serviciului Resurse Umane la Inspectoratul pentru Situații de Urgență Botoșani. Între 2006 – 2008 a făcut un master la Spiru Haret în psihologie-sociologie și a devenit șeful Serviciului Resurse Umane, iar apoi a trecut în rezervă și s-a pensionat, cu o pensie generoasă, în jur de 7600 lei lunar.

Doi ani mai târziu, în 2021, a revenit în câmpul muncii, activând în prezent ca referent la Casa Județeană de Pensii Botoșani. Din această lună, este și consilier local în comuna Cristinești.

Conținutul declarației de avere depusă la BEC:

• Bunuri imobile: 0
• Clădiri: 0
• Autoturisme: Audi A4 din 2010
• Credite: 116.600 lei, scadent în 2027
• Împrumuturi: 0
• Venituri salariale, pensie: 91.689 lei (pensie), 83.572 lei (salariu propriu plus salariu soție)

Ariadna Cîrligeanu (AUR, Camera Deputaților) – Studenta care e șefă la AUR vrea în Parlament 

Cea care este coordonatorul AUR Botoșani deschide lista partidului pentru Camera Deputaților.

Botoșăneanca Ariadna Cîrligeanu este cel mai tânăr candidat din județ la alegerile parlamentare, are 23 de ani, și este studentă la Facultatea de Drept din cadrul Universității „Nicolae Titulescu” din București. Se află la prima candidatură pentru o funcție publică.

Cunoscută pentru activismul său în sprijinul unirii Republicii Moldova cu România, a participat activ la numeroase proteste politice. S-a alăturat mișcării unioniste la vârsta de 16 ani. Este apropiată de liderul AUR, George Simion și, în ultimul timp, de Cătălin Silegeanu.

Declarația ei de avere e simplă:

• Bunuri imobile: 0
• Clădiri: 0
• Autoturisme: 0
• Împrumuturi: 0
• Credite: 0
• Depozite, conturi bancare: 0
• Venituri salariale: 31.776 lei (din activitatea de consilier de birou parlamentar)

Matei Ștefănescu (AUR, Camera Deputaților) – Avocatul din București care vrea parlamentar la Botoșani 

Locul doi pe lista AUR pentru Camera Deputaților, este un avocat de 31 de ani. În acest an, el și-a depus candidatura pentru funcția de primar al Sectorului 4 din București, după ce, din 2022, a fost consilier local în același sector, din partea PNL.

Absolvent al Facultății de Drept a Universității din București, din 2020 deține un birou de avocatură. Locuiește în București și se pare că a fost impus pe listele din Botoșani de conducerea centrală.

Declarația de avere depusă la BEC arată că este iubitor de artă și ceasuri. Conținut declarație:

• Bunuri imobile: 0
• Clădiri: 0
• Autoturisme: 0
• Credite: 0
• Împrumuturi: 0
• Obiecte de artă: 10.000 – 12.000 euro
• Ceasuri: 14.000 – 15.000 euro
• Depozite și conturi bancare: 047.051 lei
• Venitul anual 2023: 954.557 de lei (din avocatură), 5.400 de lei indemnizația de administrator al Unicomp SA.

Magda Oleniuc (USR, Senat) – Fosta subprefectă ajunge pe liste 

Ocupanta primului loc pe lista USR pentru Senat, Magda Oleniuc, a fost subprefect în 2021, timp de 6 luni. De profesie jurist/economist, Magda Oleniuc și-a desfășurat mare parte din activitate în sectorul financiar-bancar, iar din 2018 a decis să urmeze calea antreprenoriatului.

După experiența de subprefect, a revenit în firma specializată în traduceri și interpretări unde este asociat unic, conform declarației de interese depuse. S-a înscris în PLUS de la înființarea partidului, apoi a trecut în USR la fuziunea celor două partide.

Conținut declarație de avere:

• Bunuri imobile: teren intravilan de 420 mp în Botoșani (deținut împreună cu soțul)
• Clădiri: casă de 147 mp construită anul acesta.
• Autoturisme: 0, un autoturism vândut anul trecut cu 18.000 de euro
• Credite: 0
• Împrumuturi: 0
• Bijuterii: 15.000 de euro cumpărate între 2001 și 2024
• Conturi bancare: 84.900 lei și 30.000 de euro
• Venituri salariale 2023: 238 lei; salariul soțului este anonimizat
• Dividende și dobânzi din depozite bancare: 39.250 lei

Florin Jijie (USR, Senat) – Directorul de școală din Vorniceni candidează pentru parlament 

Al doilea pe lista USR pentru Senat este Florin Jijie.

Cadru didactic la Școala Gimnazială Nr. 1 Vorniceni, cu o experiență de 25 de ani la catedră, din care aproape 6 ani în funcția de director, el a devenit vara aceasta membru al Biroului Județean USR și a acces pe lista de candidați.

Declarația de avere conține:

• Bunuri imobile: teren agricol de 3,5 hectare
• Clădiri: casă de locuit
• Autoturisme: Dacia Duster
• Credite: 0
• Împrumuturi: 0
• Conturi bancare: 85.000 lei
• Venituri salariale 2023: 69.600 lei; exact aceeași sumă e câștigată și de soție)
• Venituri din alte surse: 25.000 lei (apicultură)

Cristina Aneta Lăcătușu Andrei (USR, Camera Deputaților) – Directorul de la Modern Calor pe lista de parlamentari 

Este pe prima poziție pe listele USR Botoșani pentru Camera Deputaților. A absolvit Facultatea de Tehnologie Chimică din cadrul Universității „Gheorghe Asachi” Iași și Facultatea de Economie specializarea Finanțe și Bănci din cadrul Universității „Petre Andrei” Iași. În 2008 a dobândit calitatea de expert contabil în Corpul Experților Contabili și Contabililor Autorizați din România.

Între anii 1994-1997 a fost redactor la 24 Ore, ulterior administrator al SC Lot Becona SA și economist la grupul Elsaco. Din 2007 până în 2008 a fost administrator financiar la Școala Generală din Hlipiceni, iar în prezent este director economic la Modern Calor și membru CECAR.

A candidat, fără succes, la funcția de președinte al CJ Botoșani și este președinte al organizației USR Botoșani.

Declarația de avere depusă la BEC conține:

• Bunuri imobile: teren de 14.300 mp
• Clădiri: apartament, o casă în localitatea Coțușca (ambele moștenire)
• Autoturisme: Peugeot, Skoda Octavia
• Credite: 47.100 lei, scadente în 2025
• Împrumuturi: 0
• Conturi: 0
• Venituri salariale 2023: 104.100 lei (însă nu toți banii provin de la Modern Calor); 35.058 lei (venituri soț)

Raluca Curelariu (USR, Camera Deputaților) – Fosta șefă a USR vrea să ajungă deputat 

Pe cel de-al doilea loc pe lista USR pentru Camera Deputaților se află Raluca Curelariu. În 2018, aceasta a fost în fruntea protestatarilor din Botoşani la manifestațiile din 10 august. Ulterior a decis să se implice în viața politică a urbei și a devenit membru USR. Doi ani mai târziu, în 2020, candidează la Consiliul Local din Botoșani și obține un mandat de consilier. În perioada 2020-2024, Raluca Curelariu a ocupat funcția de președinte al organizației USR Botoșani, dar în septembrie 2024, după eșecul de la alegerile locale, a fost înlocuită la conducere.

Raluca Curelariu este licențiată în economie la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Iași. Din 2011 și până în 2012 a fost directorul unui hotel din municipiu, din 2012 până în 2016 account manager, iar din 2016 până în 2017 manager operațiuni bancare. Raluca Curelariu a fost manager la un lanț de săli de jocuri din Botoșani din 2019 până în 2021, iar din 2022 a devenit angajata partidului, dar este și asociat la o societate comercială.

Nici declarație ei de avere depusă la BEC nu e prea complicată:

• Bunuri imobile: 0
• Clădiri: un apartament
• Autoturisme: 0
• Credite: 224.000 lei, scadent în 2046
• Împrumuturi: 0
• Investiții: 60.193 lei (fond de pensii)
• Venituri salariale 2023: 109.859 lei (salariu USR, indemnizație consilier local)

Daniela Schneikert (Forța Dreptei, Senat) – Un antreprenor întors din Germania 

Daniela Schneikert, candidat al Forței Dreptei la Senat, este botoșăneancă de origine și, de aproape 18 ani, antreprenor. A studiat la Colegiul „Mihai Eminescu”, iar în anii ’90 a fost angajată la Fabrica de Cauciuc. În 1999, după ce firma botoșăneană și-a încetat activitatea, a emigrat în Germania.

A început prin a spăla vase în restaurante și a lucra ca femeie de serviciu în instituții publice, iar ulterior a devenit asistent medical pentru vârstnici. A studiat psihologia în paralel, iar în 2006 și-a dezvoltat în Germania o afacere în domeniul logisticii, care a devenit extrem de cunoscută peste hotare. Daniela Schneikert a revenit la Botoșani, iar în declarația de interese este menționată firma la care este administrator. Nu a mai deținut o funcție publică în România.

Potrivit declaraţiei de avere și ea este un om destul de înstărit, cu bunuri și active atât în România cât și în Germania. Conținut declarație:

• Bunuri imobile: teren la Tuzla de 780 de mp și un teren de 1.100 mp în Gunzenhausen (Germania)
• Clădiri: apartament în complexul Pipera Lake, studio în Cortina de Nord Pipera, garsonieră în cartierul Lascăr Catargiu, București, casă în Treuchtlingen (Germania).
• Autoturisme: două autoturisme BMW, unul fabricat în 2012, iar celălalt în 2020
• Credite: patru credite, total valoare de 780.000 euro, ultimul fiind scadent în 2030
• Valoare bijuterii, ceasuri: 400.000 euro
• Venituri salariale 2023: 200.000 euro (administrator ReMo Regalmontage Voluntari)
• Alte venituri: 30.000 de euro (chirii)

Gabriel Grădinaru (Forța Dreptei, Senat) – Pensionar MAI intrat în politică 

Candidat de pe locul doi pe lista Forței Dreptei la Senat, este absolvent al Academiei de Poliție și a lucrat în Poliția de Frontieră din Botoșani, ca ofițer specialist.

A deținut mai multe funcții, fiind, la un moment dat, inclusiv purtător de cuvânt al Inspectoratului Județean al Poliției de Frontieră. După mai bine de 20 de ani de activitate în structurile MAI, a decis să se pensioneze și a trecut în rezervă, cu o pensie lunară de aproximativ 7000 lei.

Conținut declarație de avere:

• Bunuri imobile: 0
• Clădiri: două spații, suprafața totală 100 mp
• Autoturisme: Suzuki Vitara.
• Credite: 184.000 de lei
• Plasamente: 0
• Conturi bancare: 0
• Venituri salariale, pensie 2023: 160.800 lei (pensie plus salariul soției)

Nici Gabriel Grădinaru nu are trecut politic, fiind la prima experiență de acest gen.

Viorel Iliuță (Forța Dreptei, Camera Deputaților) – Fostul liberal ajuns la partidul lui Orban

Viorel Iliuță deschide lista pentru Camera Deputaților a Partidului Forța Dreptei și ocupă, totodată, funcția de președinte al organizației județene. Acesta a fost membru al Partidului Național Liberal (PNL) Botoșani, dar a demisionat în 2023, dezvoltând local organizația Forța Dreptei.

Pe parcursul carierei, a activat preponderent în mediul privat, unde a deținut funcții de conducere. De asemenea, a fost viceprimar al municipiului Botoșani, director al Spitalului Județean Botoșani și consilier județean. În prezent, este director general al unei firme din cadrul grupului Elsaco.

Viorel Iliuță are două facultăți: Facultatea de Electronică și Telecomunicații Iași și Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor din cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza” Iași.

În declarația de interese este trecut că deține acțiuni sau părți sociale la 18 societăți comerciale, plus funcția actuală de director general al Elsaco Electronic, deși pe declarația de avere se arată că a primit 3.832 lei ca administrator la Elsaco Power SRL.

Declarație de avere:

• Bunuri imobile: două terenuri intravilane Botoșani, un teren agricol comuna Răchiți
• Clădiri: casă de locuit 125
• Autoturisme: Opel Vectra 2003
• Credite: 151.633 lei
• Depozite și conturi bancare: 465 lei
• Acțiuni și părți sociale: aproximate la valoarea de 246.400 lei
• Venituri salariale 2023: 840 lei; 59.019 lei (pensie anuală soție)

Maricel Maxim (Forța Dreptei, Camera Deputaților) – Om de afaceri plecat de la PNL 

Candidat de pe locul doi pe listă la Camera Deputaților pentru Forța Dreptei, Maricel Maxim este om de afaceri și fost consilier local al municipiului Botoșani. În vârstă de 56 de ani, este cunoscut pentru activitatea sa în PNL, din care a demisionat cu puțin înainte de alegerile locale din 2024. Decizia sa a fost motivată de nemulțumirea față de direcția politică a PNL și alianțele acestuia. După plecarea din PNL, Maricel Maxim a aderat la Forța Dreptei.

Acesta a studiat Contabilitate și Informatică de Gestiune la Universitatea „Babeș-Bolyai” Cluj-Napoca, Management și Marketing Bancar la Institutul Bancar Român și Managementul Comunicării și Relațiilor Publice la Universitatea „Dunărea de Jos” Galați.

În declarația de interese anunță că este asociat la o firmă din Botoșani și administrator unic la alta.

Conform declarație de avere deține:

• Bunuri imobile: cinci terenuri intravilan în localități din Botoșani și Suceava
• Clădiri: o casă de locuit în Botoșani, casă de vacanță în jud. Suceava.
• Autoturisme: VW Jetta, Volkswagen T5, Dacia
• Credite: 103.341 lei, scadent în 2033
• Dividente: 100.000 lei
• Conturi bancare: 0
• Venituri salariale 2023: 86.729 lei (salariu, indemnizație consilier local); 56.212 lei (salariu anual soție)

Toți cei prezentați mai sus candidează la alegerile parlamentare de pe 1 decembrie. Deși am ales să prezentăm doar primii doi candidați de pe lista partidelor importante, asta nu înseamnă că cei de pe locul trei nu au șanse să acceadă în parlament. Ba chiar și alții, relativ necunoscuți, pot deveni parlamentari. După primul tur al alegerilor prezidențiale, vedem că alegerile din România încep să devină pline de surprize.

Material realizat în cadrul proiectului EPIC, finanțat de Internews