Zeci de percheziții domiciliare au avut loc miercuri, 20 noiembrie, în județul Botoșani, vizând funcționari publici și locuințe private, dar și sediile primăriilor din Bucecea și Vârfu Câmpului. Ancheta, coordonată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, vizează destructurarea unei rețele suspectate de falsificare de documente și luare de mită.
Funcționarii publici de la serviciile locale de evidență a populației și angajați ai primăriilor sunt suspectați că, în schimbul unor sume de până la 400 de euro, ar fi eliberat cărți de identitate românești neconforme pentru persoane din Republica Moldova, Ucraina și Rusia.
Operațiunea a fost o surpriză pentru toți pentru că a fost organizată de alte structuri și nu au fost anunțați cei de la plan local. Totuși, coloana de mașini de intervenție a intrat în județ prin Prăjeni, iar numărul mare de autospeciale a creat panică. Ulterior, însă, anchetatorii s-au împrăștiat la localițăile stabilite, perchezițiile având loc concomitent.
Anchetatorii au ridicat documente pentru verificări suplimentare
Zeci de mașini au fost parcate în fața primăriilor din Vârfu Câmpului și Bucecea. Iar mascații s-au postat la porți, la intrarea în instituții și au interzis accesul persoanelor străine în sediu până la finalizarea perchezițiilor. Investigatorii știau însă tot ce trebuiau să ridice, în special documente.
La finalul perchezițiilor de la Bucecea, care au durat până aproape de ora 18,00, anchetatorii au condus la sediul Parchetului de pe lângă Tribunalul Militar Iași două angajate din cadrul serviciului de evidență a persoanelor.
Cele două funcționare urmează să fie audiate în calitate de martori. La plecare, anchetatorii au luat documente din 2020-2024, pentru verificări suplimentare.
Pentru a înțelege proporțiile operațiunii trebuie spus că pe drumul dintre Bucecea și Vârfu Câmpului (n.r. – cele două localități sunt despărțite de numai 14 kilometri), erau percheziții la mai multe locuințe, inclusiv prin satele Bohoghina și Ionășeni. Două echipaje de la Jandarmerie și Poliția de Frontieră au ajuns inclusiv la Serviciul Județean de Evidență a Populației, din subordinea Consiliului Județean, care funcționează în starada Cuza Vodă, de unde au ridicat și de aici alte vrafuri de documente.
Buletine false în schimbul unor sume de bani
Conform anchetatorilor, rețeaua ar fi eliberat acte care includeau date false, cum ar fi domicilii la adrese inexistente sau asociate unor persoane decedate ori plecate din țară.
Mai mult, funcționarii ar fi emis adeverințe false privind proprietăți și ar fi atribuit numere cadastrale unor anexe gospodărești pentru a permite înregistrarea ilegală a unor cetățeni ucraineni. Potrivit anchetatorilor, sumele de bani plătite pentru obținerea unei cărți de identitate românești ar fi fost cuprinse între 350-400 de euro. Sumele variau în funcție de serviciile oferite de către intermediar.
O parte din bani ajungeau la angajații primăriilor
Banii se împărțeau astfel – 100-150 de euro/persoană celor dispuși să ia în spațiu, în mod fictiv, cetățenii străini, la imobile pe care le dețin, în marea lor majoritate fără titlu locativ valabil, cunoscând că aceștia nu vor locui vreodată la adresă. Apoi, între 50-100 de euro/persoană reveneau funcționarilor publici din cadrul Serviciului de evidență a persoanelor din cadrul primăriilor. Banii erau primiți pentru îndeplinirea defectuoasă a atribuțiilor de serviciu în legătură cu primirea, introducerea, fără drept, în RNEP de date neconforme realității, care se referă la domiciliul persoanei, cunoscând că este fictiv, dar și a altor date de identificare a persoanei, precum și eliberarea în regim de urgență a cărților de identitate neconforme realității. Există situații când, în două, zile beneficiarul a obținut atât cartea de identitate, cât și pașaportul.
O altă parte din bani, circa 50 de euro, se împărțeau altor funcționari din cadrul celor două primării pentru eliberarea unor documente necesare emiterii actelor de identitate. Este vorba despre chitanțe, adeverințe de rol fiscal, efectuarea de copii de pe documentele de stare civilă, dar și taxa pentru eliberarea documentelor, în valoare de 7 lei.
„Monitorul de Botoșani” a dezvăluit afacerea în urmă cu jumătate de an
Printre cei implicați se numără și un localnic din Vârfu Câmpului care, după ce a participat inițial la rețea, a dezvăluit ilegalitățile prin intermediul cotidianului „Monitorul de Botoșani”. Acesta susținea, în luna mai a.c., că pe adresa locuinței sale figurau peste 7.000 de persoane, deși casa lui are doar câțiva metri pătrați.
„Am primit bani pentru întocmirea documentelor, dar situația a scăpat de sub control. Mi-au fost introduși oameni în spațiu fără știrea mea, chiar și când eram în spital. Autoritățile nu au făcut nimic, deși am reclamat situația de nenumărate ori”, a declarat bărbatul.
Falsuri pentru cetățenia română
Ancheta a scos la iveală că buletinele false au permis cetățenilor ucraineni și basarabeni să obțină mai ușor cetățenia română, cu scopul de a circula liber în UE sau de a beneficia de ajutoare. În multe cazuri, legea permisivă a fost speculată, fiind înregistrate câte zece persoane la o singură adresă. Fostul primar al comunei Vârfu Câmpului, Maria Huțu, a recunoscut în primăvară că populația localității aproape s-a dublat în ultimii ani.
„Nu știu exact câți locuitori avem acum. Mulți sunt cetățeni români veniți din Ucraina pentru a-și redobândi cetățenia. Situația a devenit greu de gestionat”, a declarat atunci Maria Huțu.
Acuzații și negări din partea funcționarilor
Tot atunci, în luna mai, un funcționar acuzat de implicare în rețea a negat vehement acuzațiile, susținând că toate documentele au fost emise în conformitate cu legea de atunci.
„Nu am luat niciun ban. Dosarele au fost clasate din lipsă de probe. Problema e că legea permitea luarea în spațiu a câtor persoane doreai. Abia acum doi ani s-a schimbat legea”, a afirmat atunci Gherghina Cozmiuc, angajată a primăriei Bucecea. Acum, aceasta a fost ridicată pentru audieri.
Ancheta în desfășurare
Autoritățile au ridicat documente din sediile serviciilor de evidență a populației și primăriilor implicate, iar cercetările continuă pentru infracțiuni precum luare și dare de mită, trafic de influență, fals material și uz de fals. Totuși, localnicii implică autoritățile în lipsa de acțiune, acuzând anchete superficiale și clasări suspecte ale dosarelor.
„Vrem ca statul român să ia măsuri și să destructureze această rețea. Nu se poate ca cetățeni străini să obțină acte false fără ca nimeni să fie tras la răspundere”, a declarat unul dintre denunțători.
Un fenomen alarmant
Situația din județul Botoșani reflectă o problemă mai amplă a traficului de documente false pentru cetățeni străini. În unele localități, cum ar fi Vârfu Câmpului, populația a crescut exploziv între cele două recensăminte – de la 3.420 în 2011, la 7.077 în 2021. Ancheta în desfășurare ar putea aduce mai multă lumină asupra modului în care legislația a fost exploatată pentru profituri ilegale.
Rămâne de văzut dacă investigațiile vor reuși să pună capăt acestui fenomen și să aducă vinovații în fața justiției.
