„Monitorul” a demarat un proiect care presupune publicarea unei serii de materiale prin care să reamintim care sunt atribuţiile și obligaţiile autorităţilor locale și ale parlamentarilor. Vrem astfel ca cititorii să poată detecta promisiunile fără acoperire, și să explicăm ce sunt îndreptăţiţi să ceară autorităţii locale sau parlamentarilor, nu doar în ziua votului, ci pe tot parcursul mandatului.
Primul material din această serie este dedicat parlamentarilor şi ne-am propus să facem o „fișă a postului” de parlamentar, în care explicăm pe scurt care sunt atribuţiile acestuia și 
cum poate fiecare cetăţean să se asigure că alegerile sale sunt în favoarea comunităţii din care face parte. În prezent judeţul Botoşani are nouă parlamentari, trei senatori şi şase deputaţi.
Parlamentari de negăsit într-o lună de documentare jurnalistică
Documentarea pentru acest material a debutat la 1 octombrie. De atunci şi până pe 8 noiembrie, am încercat să stăm de vorbă cu aleşii. Am pregătit şi o listă scurtă de întrebări:
- Cum consideră că au interacționat cu electoratul
- Cum au putut fi contactați
- Câte audiențe au acordat
- Câte inițiative legislative au fiecare, la câte sunt cosemnatari
- Cum poate ajuta județul un parlamentar şi dacă da, ei cum au făcut-o
- Ce înseamnă un parlamentar bun
Deşi pe reţelele sociale aceştia sunt în mare parte extrem de activi, în realitate, reporterilor „Monitorul” le-a fost aproape imposibil să dea de majoritatea parlamentarilor. După lungi insistenţe, parlamentarii PSD – cu excepția lui Dan Șlincu – au spus că directiva de partid este să nu răspundă publicaţiei noastre, iar alţii pur şi simplu au refuzat orice fel de comentariu legat de activitatea lor și interacțiunea oamenii din Botoșani pe care ar trebui să-i reprezinte.
Vă redăm în continuare cum a decurs documentarea noastră cu fiecare dintre ei:
Alexandra Huţu- PSD. O găsim doar pe facebook
În ciuda solicitărilor repetate, deputatul Alexandra Huţu a invocat diverse motive pentru a evita prezentarea unui raport public al realizărilor și iniţiativelor din mandatul de parlamentar. Singurul canal prin care botoșănenii pot ajunge la aceasta este e-mailul afișat pe Facebook.
Reporterii „Monitorul” au formulat şi o solicitare oficială conform Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, însă nu au primit niciun răspuns până la publicarea materialului.
Ce a făcut în patru ani de mandat?
Am mers, însă, mai departe şi am verificat ce a făcut Alexandra Huţu în cei patru ani de mandat. Conform datelor oficiale, activitatea parlamentară a deputatei include 84 de luări de cuvânt în plen, dintre care 52 sunt declarații politice, a fost printre semnatarii a 89 de propuneri legislative inițiate (dintre care 36 au fost promulgate), un proiect de hotărâre inițiat, 122 de întrebări și interpelări adresate Guvernului și cinci moțiuni susținute.
Întrebările și interpelările referitoare la Botoșani vizează barajul de acumulare de la Vârfu Câmpului, sistemul medical din județ, situația ariilor naturale protejate și decolmatarea Acumulării Bucecea de pe râul Siret.
* Este important de menţionat aici că Alexandra Huţu, apropiată a șefei PSD, Doina Federovici, a ajuns în Parlament la 33 de ani, pe uşa din dos. Asta deoarece, la mai puţin de o lună de la alegerile parlamentare din 2020, Constantin Pătrăuceanu şi-a dat demisia din Parlament şi i-a făcut loc Alexandrei Huţu. La alegerile din 1 decembrie 2024, Huţu cere din nou votul botoșănenilor.
Lucian Trufin – PSD. Nu poate ieşi din linia partidului în ceea ce priveşte comunicarea cu publicul
La fel ca şi colega sa de partid, senatorul Lucian Trufin a susţinut tranșant că „nu pot ieși din linia partidului”, subliniind limitările de comunicare impuse de regulile interne ale PSD, impuse probabil de șefa PSD, Doina Federovici, faţă de publicaţia „Monitorul de Botoşani”.
De asemenea, singurul mod în care acesta poate fi contactat de cetăţeni este adresa de mail de pe facebook.
Ce a făcut în patru ani de mandat?
Pe parcursul mandatului său, Lucian Trufin a avut două luări de cuvânt în cadrul a două ședințe comune ale Camerei Deputaților și Senatului, arată datele publice. În ceea ce privește activitatea legislativă, Trufin a fost printre semnatarii a 76 de iniţiative de propuneri legislative, dintre care 23 au fost promulgate.
De asemenea, senatorul a avut două moțiuni de cenzură. Acesta nu a avut, însă nicio interpelare referitoare la județul Botoșani. În schimb, în declarațiile politice a amintit de „Tărâmul Sfinților” și de necesitatea investițiilor în irigații pentru dezvoltarea agriculturii din județ.
* La alegerile parlamentare din 2024, Lucian Trufin nu se mai află pe listele PSD după pierderea șefiei judeţului în favoarea candidatului PNL, Valeriu Iftime. Mai mult, acesta a renunţat şi la mandatul de consilier judeţean pe care l-a câştigat în vară.
Marius Budăi – PSD. Evită presa şi electoratul
Deputatul Marius-Constantin Budăi a adoptat aceeaşi tactica în relaţia cu Monitorul de Botoşani, considerat mult prea incomod pentru ideile sale politice. Fost ministru al Muncii, forţat să părăsească postul pe uşa din spate a ministerului, după dezvăluirile din „azilele groazei”. Implicat şi în câteva scandalri cu iz de can-can în interiorul partidului, deputatul Marius-Constantin Budăi a preferat să evite electoratul, dar şi presa care poate adresa întrebări incomode.
Deşi figurează nu cu unul, ci cu DOUĂ cabinete parlamentare, Budăi nu este de găsit la niciunul. Deşi el apare oficial, unul dintre cabinete nici nu mai există, acesta afîndu-se în sediul Prefecturii Botoşani. Celălalt, aflat la sediul partidului, este în permanenţă ocupat, dar nu de deputat. La telefon nu răspunde sub nicio formă, reuşind astfel să dovedească faptul că cea mai bună strategie este cea a struţului.
Într-un răspuns oficial primit anul trecut de Monitorul de la Camera Deputaților, unul din consilierii parlamentari ai lui Marius Budăi este tocmai soțul șefei sale de partid, Doina Federovici. Nu știm dacă situația este încă actuală, pentru că Budăi, la fel ca mai toți pesediștii, refuză dialogul cu presa.
Ce a făcut în patru ani de mandat?
În ceea ce priveşte activitatea sa în Parlament, Marius Budăi figurează ca membru în Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului şi Comisia pentru muncă şi protecţie socială.
Pe parcursul mandatului s-a aflat printre semnatarii a 68 de propuneri legislative, dar doar 20 au devenit legi. Printre propunerile care au ajuns legi se numără modificarea Statutului deputaţilor şi senatorilor, o completare la Legea educaţiei fizice şi sportului, salarizarea personalului plătit din fonduri publice, accesul persoanelor fizice la servicii de internet în bandă largă, înfiinţarea Muzeului Naţional al Revoluţiei Anticomuniste din Decembrie 1989, crearea Platformei Naţionale de Interoperabilitate, organizarea şi funcţionarea Ministerului Apărării Naţionale, organizarea şi funcţionarea Direcţiei Generale de Protecţie Internă a Ministerului Afacerilor Interne, „Săptămâna Prevenţiei Gripei în România”, sau înfiinţarea Muzeului Naţional de Istorie şi Cultură a Romilor din România.
*Marius Budăi candidează în prezent pentru un nou mandat în Parlament
Dan Șlincu – PSD. Singurul social democrat care a vorbit cu presa
În contrast cu colegii săi, deputatul PSD Dan Șlincu s-a dovedit mai accesibil și mai implicat în interacțiunea directă cu cetățenii, dar şi cu presa.
Șlincu a deschis un cabinet parlamentar în Dorohoi și se întâlnește frecvent cu botoșănenii în zilele de vineri, sâmbătă și duminică, când este în județ. De asemenea, deputatul este activ în Comisia pentru muncă și protecție socială și recent a fost cooptat și în Comisia pentru transporturi și infrastructură.
„Consider că toți botoșănenii care au dorit să discute cu mine au avut această posibilitate,” a declarat Dan Șlincu pentru „Monitorul”.
Deputatul susține că a răspuns solicitărilor primite la cabinet și a interacționat cu aproape 1000 de persoane în toată această perioadă, asistându-le cu diverse probleme sociale și administrative.
Ce a făcut în patru ani de mandat?
La capitolul realizări, Șlincu menționează că a avut peste 170 de luări de cuvânt în plen, 71 dintre acestea fiind declarații politice, și că a susținut inițiative legislative importante pentru județ.
„Consider că cel mai bun mijloc de promovare a mesajului rămâne discuția directă cu oamenii. Vreau să vă spun că toată activitatea mea parlamentară se regăsește pe site-ul Camerei Deputaților. Zilele trecute m-am uitat și am văzut că am avut undeva la 170 de luări de cuvânt de la tribuna parlamentului în toată această perioadă. Oricum, eu zic că am avut o comunicare bună, în societate, pe rețele de socializare, în mass-media. Iar dacă ar fi să mă refer strict la inițiativele legislative susținute direct de mine, cred că ar fi undeva la peste 80”, a punctat Dan Șlincu.
Cât privește dacă ar fi bine să se aplice referendumul cu mai puțini parlamentari, deputatul social-democrat a avut o ezitare. „Deocamdată, nu pot să mă pronunț. Trebuie făcută o analiză serioasă”, a spus el.
În schimb, când a venit vorba despre cum poate ajuta județul un parlamentar și cum a făcut-o el, Dan Șlincu a invocat că a susținut toate obiectivele importante care trebuiau realizate în Botoșani.
„Am susținut toate demersurile președintei Consiliului Județean (n.r. – Doina Federovici), dar și toate celelalte obiective de investiții care trebuiau realizate pentru dezvoltarea județului. Dacă vă uitați pe site-ul Camerei Deputaților, veți vedea că, pe lângă adoptarea actelor normative în care m-am implicat, am ridicat numeroase probleme din județ – întârzierea lucrărilor pentru refacerea drumului Botoșani-Târgu Frumos, accesul la educație pentru elevii din Botoșani, modernizarea infrastructurii sanitare, educaționale, rutiere, de utilități publice și mediu prin finanțarea alocată din Planul Național de Redresare și Reziliență, lucrările de reparații sau de modernizare la DN29A Dorohoi-Suceava”, a completat Dan Șlincu.
Iar când a trebuit să facă profilul unui parlamentar bun, deputatul social democrat a folosit doar câteva cuvinte.
„Un parlamentar bun este cel care susține la București obiectivele importante care trebuie derulate în județ și care reușește să ajute botoșănenii, care are o relație directă cu oamenii și care discută cu toți cei care îl solicită”, a opinat Dan Șlincu.
Costel Şoptică – PNL. A lucrat la o lege care nu se aplică
Deschis dialogului s-a arătat şi deputatul PNL Costel Șoptică, acesta fiind cel de-al treilea mandat al său de parlamentar. Deși datele publice arată că biroul parlamentar ar fi pe strada Manolești Deal nr. 20 din municipiul Botoșani, acesta se află de fapt la sediul Partidului Naţional Liberal (PNL) Botoșani din strada Teatrului și este deschis pentru audienţe în fiecare joi și vineri, între orele 11:00 și 13:00, dar nu are afișat public programul.
„Lumea interacţionează cel mai mult pe telefon, pe mail foarte rar și o fac într-o manieră în care nu prea înţelegi ce își doresc. Vă mărturisesc că până în acest ultim mandat aveam chiar și un registru în care ţineam evidenţa audienţelor pe care le acordam, erau 3,4,5 audienţe pe săptămână. Ulterior, audienţele fizice au scăzut, efectiv nu au mai venit oamenii aici. În schimb, am primit interpelări pe aplicaţia Whatsapp într-un număr foarte mare. Dacă estimăm pe un an de zile și ne referim la chestiuni reale în ceea ce mă privește pe mine ca și parlamentar, nu cred că interpelările depășesc 100 pe an, adică la 3,4,5 zile te interpelează cineva cu o problemă serioasă și să poţi interacţiona pe problematica respectivă. Să spunem 400 de interpelări în acești patru ani”, a declarat deputatul Costel Șoptică.
Ce a făcut în patru ani de mandat?
În cadrul sesiunilor parlamentare, Costel Șoptică a luat cuvântul în 4 ședinţe comune și a depus 3 declaraţii politice în scris. În ceea ce privește activitatea legislativă, deputatul a fost printre semnatarii a 48 de propuneri legislative, dintre care 23 au fost promulgate sub formă de legi. De asemenea, deputatul a iniţiat un proiect de hotărâre.
În ultimii patru ani, Costel Șoptică a adresat 16 întrebări și interpelări, prin care a solicitat clarificări și soluții la problemele care vizează sistemul medical din județul Botoșani, rachetele antigrindină, Hidroelectrica, evoluția pestei porcine și barajul de la Vârfu Câmpului.
„Nu am fost niciodată interesat de numărul de iniţiative legislative și o să vă spun și de ce. Spre exemplu, am fost secretarul comisiei pentru agricultură și am lucrat foarte mult la celebra Legea 321, este Legea supermarketurilor, care fără niciun fel de exagerare, am avut peste 1.000 de ore de lucru, de dezbateri până când această legea a reușit să apară în forma ei finală. Bineînţeles că legea nu a fost niciodată pusă în practică, dar a fost amendată de nenumărate ori, nu intru în detalii. V-am dat niște exemple serioase pe care le fac. Poţi să cosemnezi toate iniţiativele legislative pe care le are grupul tău parlamentar, dar nu te ajută practic cu nimic pentru că te raportezi doar la un număr”, a precizat Șoptică.
„Am început să am randament abia din anul doi din al doilea mandat”
Totodată, Șoptică susţine că, pentru a fi cu adevărat eficient și de impact, un parlamentar are nevoie de câţiva ani pentru a dobândi experienţă.
„Eu consider că am început să am randament abia din anul doi din al doilea mandat, deși știu că o să fiu criticat pentru lucrul ăsta. Abia din anul 5-6 de Parlament pot să spun că într-adevăr am putut să impun anumite lucruri pentru Botoșani, am putut să le susţin și am putut și să obţin ceva. Dacă doar semnalezi lucrul, doar dacă îţi propui lucruri, dar acestea nu se materializează în viitor, atunci poţi fi un parlamentar bun doar pentru fotografii și doar atât, nu ești un parlamentar bun pentru că vii cu rezultate în spate”, a declarat deputatul.
Cristian Achiței – PNL. Îl găsim doar pe e-maill
Cristian Achiței, inginer cu specializare în infrastructură rutieră și fost vicepreședinte al Consiliului Județean Botoșani, se află la al doilea mandat în Parlament, acum din postura de senator PNL. Deși are experiență în administrația locală și este recunoscut pentru activitatea în domeniul drumurilor, Achiței nu pare accesibil cetățenilor.
Biroul său parlamentar, deschis cândva pe Aleea Maxim Gorki, a dispărut din peisaj, nu există nicio adresă de contact, un program de funcționare afișat pe undeva și nici un număr de telefon disponibil publicului. Singurul mod de contact este o adresă de e-mail generală.
Ce a făcut în patru ani de mandat?
Conform activității oficiale, Cristian Achiței a semnat 54 de inițiative legislative, din care 23 au devenit legi, și a adresat 22 de întrebări și 16 interpelări. Cele mai multe dintre interpelări au fost direcționate către Ministerul Transporturilor și au vizat, în general, îmbunătățirea infrastructurii județene. În ciuda participării la emisiuni televizate și a implicării în unele proiecte locale, senatorul rămâne greu de abordat direct.
Reporterii „Monitorul de Botoșani” au încercat să vorbească și cu el pentru a vedea cum a interacționat cu electoratul din județ. O primă discuție a avut loc luni 28 octombrie, după învestirea în funcție a noului președinte CJ, Valeriu Iftime (PNL). Atunci, Achiței a fost în principiu de acord, dar a solicitat să fie contactat peste două zile.
A fost apelat telefonic miercuri 30 octombrie, apoi joi, 31 octombrie și nu a mai răspuns. Prin urmare, reporterii nu au reușit să obțină o declarație directă din partea lui.
Andrei-Iulian Drancă – USR. Indisponibil pentru că plimbă câinii
Deputatul USR-PLUS Andrei-Iulian Drancă, intrat în Parlament prin redistribuire, este membru în Comisia pentru agricultură. Deși ar trebui să aibă un birou parlamentar pe Calea Națională, nr. 70, acesta este mai degrabă invizibil pentru botoșănenii. De ce? Pentru că acolo nu mai există de mult. Astfel, sediul biroului parlamentar ar fi trebuit să fie la partid, adică în sediul actual aflat în intersecția străzilor Împărat Traian și Octav Onicescu.
Nicio firmă, plăcuță sau alt indicator nu sugerează existența unui cabinet parlamentar.
Singura dovadă că este un partid acolo este o plăcuță metalică cu denumirea formațiunii politice, dar cu dimensiuni ridicole de circa 20 x 30 centimetri, fixată pe o poartă. În lipsa unui număr de telefon și a unui program de audiențe, singura modalitate de contact este e-mailul oficial de la Camera Deputaților – andrei.dranca@cdep.ro.
La solicitările „Monitorul”, Drancă a părut dispus să discute, dar la fel ca Achiței, a amânat repetat dialogul. În final, reporterii nu au mai primit niciun răspuns, deputatul invocând probleme personale și alte activități care l-au împiedicat să ofere o declarație.
Astfel, reporterii „Monitorul” l-au contactat pe telefonul personal, luni, 28 octombrie. Era în mașină, participa la o ședința online a Camerei deputaților și tocmai se întorsese dintr-o deplasare în străinătate. Întrucât urma să ajungă la Botoșani, el a solicitat să fie contactat miercuri, 30 octombrie. Când a fost apelat miercuri, parlamentarul a invocat diverse probleme, și a stabilit o nouă discuție telefonică pentru joi, 31 octombrie, după ora 9. De ce? pentru că dimineața trebuie să plimbe câinii. Apoi nu a mai răspuns.
Ce a făcut în patru ani de mandat?
În cifre, activitatea lui Drancă include semnarea a 95 de propuneri legislative (dintre care 14 au devenit legi), trei declarații politice și șapte întrebări și interpelări.
Cele trei declarații politice au vizat, între altele, situația din județul Botoșani și deficiențele din sistemul sanitar, însă acestea par a fi doar texte formale, fără un impact concret. De altfel, deputatul USR nu a putut fi văzut la microfonul central în ultimii ani. Ultima dată când a mers să ia cuvântul a fost pe 21 decembrie 2020, la depunerea jurământului.
Dorinel Cosma – AUR. „Da de ce să faci material cu mine, nu te înţeleg?
Senatorul AUR Dorinel Cosma a fost ales în Circumscripţia electorală nr.07 Botoşani în data de 06.12.2020 şi validat în data de 21.12.2020. Încă de a doua zi după validare, acesta a devenit membru al Comisiei pentru muncă, familie şi protecţie socială, iar la jumătatea mandatului, la cei 68 de ani ai săi, timp de şapte luni, a fost membru în Comisia pentru tineret şi sport.
Contactat telefonic de reporterii Monitorul, acesta a răspuns o singură dată şi a invocat chiar faptul că este în febra organizării mai multor comisii şi nu poate discuta.
„Da de ce să faci material cu mine, nu te înţeleg? Cine esti dumeata? Cum vă numiţi? Nu ştiu când, am treabă. Săptămâna viitoare. O să stabilesc o zi. Săptămâna asta îs ocupat. Trebuie să plec iar la Bucuresti. Facem nişte comisii, trebuie să organizez. Am venit astă noapte cu avionul şi trebuie să plecăm din nou în noaptea asta”, a spus Dorinel Cosma.
Ulterior nu a mai răspuns niciodată la apelurile telefonice venite de la Monitorul. În aceeaşi conversaţie telefonică scurtă, senatorul AUR a refuzat să spună unde are cabinetul senatorial sau măcar dacă acesta există.
“Cabinetul o să îl găsiţi dumneavoastră, dacă îl căutaţi. O să stabilim o întâlnire”, a mai spus acesta, înainte de a se grăbi să închidă.
Ce a făcut în patru ani de mandat?
Conform activității oficiale, senatorul a s-a numărat printre semnatarii a nu mai puţin de 144 de inițiative legislative. Dintre acestea, însă, doar una a devenit lege – Propunerea legislativă pentru modificarea art.3 lit.a) din Legea nr.273/2004 privind procedura adopției. Ceea ce spune multe şi despre calitatea şi importanţa acestor iniţiative. Printre ele, de exemplu, propunerea ca anul 2025 să fie denumit „Anul Rezervistului Militar”.
Cosma a adresat 36 de întrebări și a avut 32 de interpelări. Acestea au vizat probleme precum Impactul „drogurilor electronice”, Cum aducem acasă România din Diaspora?, sau Starea rețelei feroviare din România. Senatorul AUR a avut și câteva interpelări legate strict de județul Botoșani și anume Situația proiectelor finalizate prin intermediul programelor PNDL 2 și Programul Național de Investiții „Anghel Saligny” în județul Botoșani și Măsuri de finalizare a podului peste Siret, între localităţile Talpa şi Zamostea.
Radu-Vicenţiu Grădinaru – AUR
Colegul său de partid, deputatul Radu-Vicenţiu Grădinaru, a avut un mandat de doar doi ani. Acesta a fost ales deputat în circumscriptia electorala nr.7 Botoşani pe 5 aprilie 2022, înlocuindu-l pe Lucian Feodorov, decanul de vârstă al parlamentului, care a decedat.
Fără nicio şansă de a mai prinde un mandat la aceste alegeri, deputatul a lipsit atât din spaţiul public, cât şi de la cabinetul parlamentar, chiar şi la orele de audienţe. Contactat telefoni de reporterii Monitorul acesta a răspuns singură dată, probabil pentru că nu cunoştea numărul de telefon, după care nu a mai răspuns cu nicio altă ocazie. “Sunt într-o şedinţă de plen acum. Spuneţi repede în ce problemă. O să vă sun eu pe acest număr, la revedere”, a spus acesta.
Ce a făcut în doi ani de mandat?
Botoşăneanul a fost membru în două comisii, cea pentru buget, finanţe şi bănci (din apr. 2022) și Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului (iun. 2022 – sep. 2023). A compensat, însă, la categoria Grupuri de Prietenie. Acolo a fost membru în nu mai puțin de cinci astfel de grupuri. Deputatul botoșănean a pus, astfel, umărul, la închegarea relațiilor de prietenie cu Republica Federativă a Braziliei, Regatul Ţărilor de Jos, Emiratele Arabe Unite, Republica Guatemala și cu Regatul Suediei.
La fel ca şi colegul său, deputatul a avut foarte multe iniţiative legislative. Dintre cele 124, mai exact, doar una a ajuns lege – Propunerea legislativă pentru modificarea art.3 lit.a) din Legea nr.273/2004 privind procedura adopției.
Deputatul a avut 22 de interpelări în plen, printre care am putea enumera Activitatea de TAXI ROMANIA vs. activitatea RIDESHARING ROMANIA, Starea Dunării după inundațiile din România, sau Clarificări asupra abandonului școlar din România. Acesta a avut, totuşi, şi interpelări legate strict de judeţul Botoşani, deşi niciuna nu a fost soluţionată în vreun fel. Printre interesele deputatului s-au numărat Recepția Spitalului de boli cronice și îngrijiri paliative, Administrația dezastruoasă a clădirilor de Patrimoniu din municipiul Botoșani, Starea rutei feroviare Iași-Dorohoi, Situl natural protejat Frumușica – Hârlău, Consolidarea podului de la Corlăteni, Situația iazului Cap din municipiul Botoșani, Monumentul Răscoalei de la 1907 de la Botoșani, Salvarea Bisericii din bârne de lemn din comuna George Enescu (jud. Botoșani).
Cât câştigă un parlametar?
Salariul lunar de bază al senatorilor și deputaților este de 18.720 de lei brut, echivalentul a aproximativ 11.000 de lei net. Liderii de grup primesc în plus circa 2.000 de lei. Cele mai mari venituri le obțin președinții celor două Camere, care primesc peste 13.000 de lei net lunar. Senatorii și deputații încasează aceeași indemnizație și au aceleași beneficii. Dacă un parlamentar este în același timp și ministru în Guvern, acesta nu mai primește indemnizația de la Parlament.
Deputații și senatorii beneficiază, pe perioada mandatului, de transport gratuit intern pe calea ferată cu orice categorie de trenuri de călători. De asemenea, le sunt decontate cheltuielile cu benzina pentru transportul în teritoriu și au dreptul la un bilet de avion gratis pe săptămână, pe linile aeriene interne. Fiecare deputat sau senator are dreptul la un abonament de telefonie mobila decontat de Parlament.
Pe lângă această sumă considerabilă având în vedere media veniturilor în România, parlamentarii beneficiază și de o sumă forfetară de 35.500 de lei, destinată acoperirii cheltuielilor de protocol, birouri parlamentare și alte necesităţi legate de exercitarea mandatului. Pentru mai mult de jumătate din sumă nu trebuie să prezinte acte justificative, chitanțe sau facturi. Este suficientă doar o declarației pe proprie răspundere.
Ce atribuţii au parlamentarii?
După ce v-am arătat care este atitudinea parlamentarilor botoşăneni faţă de electorat şi faţă de presă, haideţi să vedem care sunt atribuţiile acestora. În materialul de mai jos vă detaliem, de ce este important să ne alegem în cunoştinţă de cauză parlamentarii, care sunt atribuţiile lor, ce pot promite şi ce le putem cere, dar şi ce atribuţii legale au.
Cum arată fişa postului unui parlamentar?
Iată ce scrie, pe scurt, în fişa postului unui parlamentar:
În exercitarea principalelor două funcţii ale Parlamentului (legislativă şi de control), parlamentarii deţin următoarele instrumente:
– iniţierea de propuneri legislative, individual sau cu alţi parlamentari;
– depunerea de întrebări sau interpelări la adresa Guvernului;
– depunerea de moţiuni de cenzură;
– parlamentarii lucrează în birouri permanente, în comisii de specialitate şi în şedinţe de plen separate sau comune ale celor două camere.
– deputaţii şi senatorii se organizează în grupuri parlamentare în funcţie de configuraţia politică rezultată în urma alegerilor.
În exercitarea funcţiei de legiferare pe care o are Parlamentul, fiecare parlamentar are astfel drept de iniţiativă legislativă, putând iniţia astfel singur sau împreună cu alţi parlamentari propuneri legislative, care sunt urmează să intre în procesul legislativ.
În exercitarea funcţiei de control a Parlamentului asupra Guvernului, fiecare parlamentar poate adresa întrebări şi interpelări Guvernului şi membrilor acestuia cu privire la activitatea guvernamentală. Întrebările pot fi scrise sau orale şi se adresează Guvernului, miniştrilor ori altor conducători ai organelor administraţiei publice, la care solicită răspuns oral, răspuns scris sau răspuns scris şi oral.
Parlamentarii participa la lucrările celor două camere în cele două sesiuni parlamentare anuale. Prima sesiune începe în luna februarie şi nu poate depăşi sfârşitul lunii iunie. A doua sesiune începe în luna septembrie şi nu poate depăşi sfârşitul lunii decembrie. Parlamentarii pot fi convocaţi şi în sesiuni extraordinare, la cererea Preşedintelui României, a Biroului permanent al fiecărei camere ori a cel puţin o treime din numărul deputaţilor sau al senatorilor.
Care ar fi concluzia?
Concluzia ar fi că PUTEM şi TREBUIE să ne adresăm parlamentarilor pentru a corecta legi, încălcările legii, procedurile birocratice de dincolo de lege. Mai ales că aceştia POT face lobby pe lângă instituţiile statului, au toate instrumentele legale la îndemână pentru a acţiona în interesul alegătorilor. De aceea şi există cabinete parlamentare şi adrese şi telefoane de contact, chiar dacă aleşii preferă să rămână cât mai discrete.
Alegătorii trebuie să ştie că îşi pot exercita puterea democratică nu doar în ziua votului, ci de fiecare dată când sesizează o problemă.
Material realizat în cadrul proiectului EPIC, finanţat de Internews.
