O tânără antreprenoare din Botoşani, alături de o echipă de tineri entuziaşti, dar profesionişti în domeniile lor de activitate, vor să arate că se poate face agricultură profitabilă chiar şi în nord-estul ţării.
Diana Poleac a avut ideea de a ieşi pe piaţă cu un produs 100% natural, sucul de cătină, care să fie în acelaşi timp un produs 100% autohton, din plante cultivate în comuna Curteşti.
„A fost o oportunitate pe care nu aveam cum să nu o accesăm”
În acest sens a accesat un proiect cu finanţare europeană, prin PNDR (Programul Naţional de Dezvoltare Rurală), dedicat fermierilor care voiau să deschidă afaceri în mediul rural. Aceasta i-a permis ca începând de la înfiinţarea celor opt hectare cu cultură de cătină, până la linia de producţie necesară la recoltarea, depozitarea şi prelucrarea cătinei să fie folosite tehnologii şi utilaje de ultimă oră, ultraperformante.
„A fost o oportunitate pe care nu aveam cum să nu o accesăm. Având fondurile europene şi având teren, am hotărât să exploatăm această oportunitate. Din start am vrut să mergem pe o plantaţie ecologică.
Nu ar fi fost rentabil fără fonduri europene. Tatăl meu este inginer silvic şi m-a sfătuit să aleg această plantă, care de fapt este un super-fruct, are de 10 ori mai multă vitamina C decât portocala. E o afacere unică la Botoşani şi ne-a ajutat foarte mult şi firma de consultanţă, îi sfătuiesc pe toţi cei care apelează la un astfel de proiect să aibă firmă de consultanţă”, a spus Diana Poleac, asociat unic la Premier Agro Concept SRL.
Fermă independentă de factorii de mediu
Cultura este gândită să producă în orice fel de condiţii meteo, cele două soiuri de cătină plantate la Curteşti fiind perfect adaptate la solul şi clima de la noi, fiind procurate de la o pepinieră românească. Chiar dacă cele două soiuri de cătină pot face faţă cu brio secetei, pentru productivitate maximă cultura este prevăzută cu sistem de irigare, apa fiind procurată din puţuri forate de adâncime şi stocată într-un bazin care asigură din acest punct de vedere independenţa culturii faţă de condiţiile meteo şi sursele de apă.
Planuri pentru drone
Entuziasmul şi iniţiativa celor care se ocupă de fermă se vede şi din planurile de viitor, lângă ferma intrată pe rod fiind deja noi loturi de teren cultivate cu cătină pe cont propriu. Tinerii care se ocupă de maximizarea producţiei au deja în plan un nou proiect european, prin care să procure o staţie meteo şi drone, care vor monitoriza cultura permanent şi vor permite ca plantele să fie stropite din drone cu fetilizanţi sau insecticide ecologice, când şi dacă va fi nevoie.
Reţetă proprie
Tinerii ţin foarte mult ca sucul produs de ei (prima ieşire pe piaţă a fost în toamna anului 2023) să-şi păstreze proprietăţile naturale, astfel că au mers pe o reţetă care asigură o valabilitate a produsului de şase luni, chiar dacă puteau miza pe un produs cu valabilitate mai îndelungată, al cărei proces de fabricaţie presupunea însă temperaturi mai ridicate şi pierderea unora dintre beneficiile cătinei.
Însăşi reţeta produsului final, fie că este vorba despre nectar, sau sucul de cătină simplu, ori în combinaţie cu miere şi ghimbir, este o invenţie proprie, reţeta ideală fiind găsită după nenumărate încercări şi combinaţii, în care rude, apropiaţi şi cunoştinţe au fost cooptaţi pentru degustări. Experienţa proprie s-a dovedit cea mai bună şi când a venit vorba despre alegerea conceptului pentru denumirea sucului, antreprenoarea Diana Poleac mizând pe un nume 100% românesc, „Cătineaţa”, chiar dacă o parte din producţia de cătină sau de suc va merge şi pe piaţa externă. Diana spune că există interes pentru materia primă sau sucul de cătină în străinătate, având deja primul export în Germania şi fiind în tratative cu un partener spaniol, astfel că a început deja şi traducerea etichetelor.
Demersuri pentru diversificarea producţiei
Antreprenoarea se gândeşte deja şi la diversificarea producţiei, cătina fiind extrem de apreciată şi folosită în industria cosmetică, farmaceutică sau a ceaiurilor naturale.
Chiar dacă plantele de cătină în sine sunt extrem de rezistente, pentru o producţie satisfăcătoare, care trebuie să atingă măcar 10 tone la hectar după intrarea plantelor pe rod, este nevoie de cunoştinţe aprofundate, motiv pentru care în conducerea firmei a fost cooptat un tânăr inginer agronom, Andrei Dăscălescu, care alături de soţia lui, Andreea Dăscălescu, ce activează în acelaşi domeniu, ştiu exact etapele de cultură şi momentul optim când trebuie să înceapă recoltarea.
Culegerea cătinei se face alternativ, câte patru hectare anual din cele opt înfiinţate graţie fondurilor europene, deoarece recoltarea presupune tăierea ramurilor şi congelarea lor imediată pentru desprinderea fructelor, iar plantele au nevoie de un an de refacere.
„Noi avem două soiuri de cătină plantate, Clara şi Mara. Clara poate produce până la 24 de tone pe hectar, iar Mara undeva la 18-19 tone, dar noi abia am intrat pe rod şi suntem la primele recoltări.
După culegerea ramurilor, plantele vin în boxpaleţi. Avem un tunel de congelare rapidă, la minus 34 de grade Celsius, unde crenguţele stau cam 12 ore, după care produsul intră în batoza cu vibraţii, unde fructele congelate se desprind foarte uşor şi apoi, după selectare, pot merge în camera de frig, respectiv în procesul de producţie”, spune Andrei Dăscălescu, inginer agronom. Acesta susţine că şi cultura în sine necesită cunoştinţe temeinice, deoarece plantele de cătină se împart în puieţi masculi şi femele, care trebuiesc alternate într-un anumit mod pentru a se face o polenizare eficientă şi a se obţine un rod bun.
Proiectul european care a permis iniţierea acestei afaceri, derulată la un moment dat în plină pandemie, are o valoare semnificativă, un milion de euro, din care 90% au fost fonduri europene nerambursabile.
