Primarii anchetaţi penal au priză la alegători la Botoşani

În ciuda problemelor legale grave, mulți primari au fost realeși în funcții, demonstrând o surprinzătoare loialitate din partea electoratului. Sociologii vorbesc despre un fel de sindrom Stockholm electoral, unde cetățenii, deși afectați de corupție și sărăcie, își aleg din nou conducătorii.

„Campion” la acest capitol ar putea fi declarat primarul comunei Păltiniș, Costel Romanescu, care a fost reales pe 9 iunie a.c. pentru un nou mandat, deși acesta a fost trimis în judecată de procurorii Biroului teritorial al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) pentru aderarea la un grup infracțional organizat și complicitate la contrabanda cu țigări.

Potrivit DIICOT, primarul Costel Romanescu făcea parte dintr-o grupare care în perioada februarie- octombrie 2013 ar fi trecut peste râul Prut 117.000 pachete de țigări. Primarul din Păltiniș ar fi pus la dispoziția membrilor rețelei o fermă de vaci pe care o controla și o balastieră din localitate, unde erau depozitate temporar țigările aduse din Republica Moldova. Dosarul, în care au mai fost trimise în judecată alte 39 de persoane, se află pe rolul Tribunalului Botoșani din 2016.

Cu toate că au trecut deja 8 ani de la începerea procesului, magistrații nu au dat nicio soluție în dosar. Între timp, fost membru PNL, Costel Romanescu a trecut anul acesta la AUR și a ieșit victorios și acum. De altfel, de când a fost trimis în judecată de DIICOT, el a obținut al treilea mandat de primar, deși avea dosar penal.

Primarul din Botoşani, judecat după ce şi-a angajat o apropiată

Cap de listă ar putea fi și primarul municipiului Botoșani, Cosmin Andrei, care a fost trimis în judecată de către procurorii Serviciului Teritorial Suceava al Direcției Naționale Anticorupție (DNA) chiar înainte de debutul campaniei electorale pentru alegerile locale. Potrivit DNA, el a fost acuzat de săvârșirea unor infracțiuni asimilate faptelor de corupție. Mai exact, este vorba despre utilizarea în mod nelegal a unor informații și facilitarea accesului unor persoane neautorizate la acestea, în scopul obținerii unor beneficii necuvenite.

Ancheta procurorilor a relevat că primarul ar fi furnizat informații confidențiale unei candidate la un concurs pentru un post în cadrul administrației publice locale pe care o conducea. Astfel, aceasta ar fi obținut avantaje injuste, întrucât ar fi promovat concursul și ar fi ocupat poziția respectivă, generând prejudicii instituției și compromițând procesul de recrutare. Dosarul în cauză a fost trimis spre soluționare către Tribunalul Botoşani, dar nu a intrat nici măcar în faza discuțiilor din Camera preliminară.

În ciuda acestor probleme juridice, primarul în funcție, Cosmin Andrei, membru al Partidului Social Democrat, și-a depus candidatura pentru un nou mandat la conducerea municipiului și a fost reales cu o majoritate de voturi, deși la data alegerilor el se afla sub control judiciar. „Un candidat în funcţie cred că este recomandat de faptele sale şi aceste fapte reprezintă o garanţie pentru ceea ce vreau să le transmit botoşănenilor că voi face în cel de-al doilea mandat al meu”, a spus Cosmin Andrei în momentul depunerii candidaturii.

Primar reţinut în dosarul angajărilor pe bani la spital

La fel, primarul comunei Drăguşeni a fost reţinut, pe 20 decembrie 2023, de procurorii DNA, fiind suspectat de trafic de influenţă.

Potrivit anchetatorilor, Eugen Nechita (PSD) era bănuit că, în cursul anului 2020, ar fi pretins şi primit de la două persoane suma de 2.000 de euro, pentru a-şi exercita influenţa pe care ar fi pretins că ar avea-o asupra unor factori decidenţi din conducerea Sanatoriului de Neuropsihiatrie Podriga, pentru ca aceştia să dispună angajarea unei rude a persoanelor respective pe un post de asistent medical.

„Promisiunea făcută de inculpat nu ar mai fi fost adusă la îndeplinire, postul respectiv fiind ocupat, printr-un transfer, de către o altă persoană”, au precizat oficialii DNA. Reținut, Eugen Nechita a fost arestat preventiv și a stat după gratii o lună, după care a fost plasat sub control judiciar. La fel ca și Cosmin Andrei, la data alegerilor din 9 iunie el era sub control judiciar.

Primar cu probleme şi la Băluşeni

Și la Bălușeni, în martie 2023, primarul Claudiu Gheorghe Doroftei (PSD) și Cătălin-Ovidiu Buhăianu-Obuf, administratorul public al comunei, au fost trimiși în judecată de procurorii Direcției Naționale Anticorupție. Primul pentru abuz în serviciu şi fals intelectual în formă continuată, iar cel de-al doilea pentru complicitate la cele două infracțiuni.

Potrivit procurorilor DNA, primarul ar fi aprobat plata drepturilor salariale către Obuf, deși cunoștea faptul că acesta din urmă nu s-ar fi prezentat la serviciu decât ocazional și nu ar fi prestat activitățile la care era obligat prin contractul de management și prin fișa postului, Cătălin Ovidiu Buhăianu-Obuf ocupând concomitent două funcții – cea de director al Complexului Sportiv Național „Sala Polivalentă” București și cea de administrator public la Primăria comunei Bălușeni, aflată la mai bine de 400 de kilometri distanță de Capitală. Dosarul este pe rolul Tribunalului Botoșani, dar nici în acest caz nu s-a trecut de Camera preliminară.

Pas în spate după acuzaţii de viol

În schimb, unii primari au decis să facă un pas în spate. Este cazul fostului primar al comunei Viișoara din Botoșani, Dinu Moroșanu, care nu și-a mai depus candidatura la alegerile din 9 iunie, deși fusese anunțat ca și candidat PNL. Asta pentru că la începutul lunii aprilie el a fost arestat după ce a fost acuzat că ar fi abuzat sexual o minoră.

Incidentul s-ar fi petrecut pe 31 martie, când o adolescenta în vârstă de 16 ani a mers la magazinul din localitate aparținând fostului primar, iar Moroșanu a ademenit-o în locuință, unde a violat-o. Fapte sale au ieșit la iveală la numai o zi distanță. Dinu Moroșanu, în vârstă de 54 de ani, a fost ulterior plasat sub control judiciar, dar a fost înlocuit în competiția electorală cu Daniel Ionel Hurmuz, care a fost învins de actualul primar Laurențiu Constantin Rîmbu.

Retragere din cursă şi la Călăraşi

La fel, în comuna Călărași, actualul primar în funcție, Elena Vrajotis, nu și-a mai depus candidatura și la algerile locale din iunie. Ea a fost trimisă în judecată în august 2017 sub acuzaţia de abuz în serviciu pe motiv că timp de doi ani ar fi refuzat în mod nejustificat să elibereze certificatele de producător unei familii de fermieri locali.

Faptele s-ar fi petrecut în 2014, cei doi au făcut şi o plângere penală împotriva primarului şi a unor funcţionari din cadrul primăriei, ancheta finalizându-se în august 2017 cu trimiterea în judecată a Elenei Vrajotis. Ea a respins de fiecare dată acuzațiile, susținând că cei doi fermieri nu ar fi îndeplinit de fapt condiţiile cumulative impuse pentru eliberarea atestatului. De altfel, la primul proces care s-a derulat la Judecătoria Botoșani, magistrații au dispus achitarea, pe motiv că faptele reţinute nu sunt prevăzute de legea penală.

Hotărârea Judecătoriei Botoşani a fost atacată cu apel, iar magistrații Curții de Apel Suceava au dispus rejudecarea dosarului. Prin urmare, cazul este și acum pe rolul Judecătoriei Botoșani.

Această tendință de a alege sau realege lideri cu probleme penale ridică întrebări serioase despre percepția și prioritățile alegătorilor români, dar și despre eficiența sistemului de justiție în gestionarea cazurilor de corupție.

Este drept, până la pronunțarea unei sentințe definitive, orice persoană beneficiază de prezumția de nevinovăție, la fel ca și primarii trimiți în judecată. Doar că o eventuală condamnare penală a acestora ar putea veni și cu interdicția de a mai ocupa funcția publică. Prin urmare, ei ar putea să-și piardă mandatul, situația care ar echivala cu alegeri anticipate, ori cu preluarea prerogativelor de primar de către viceprimari.