În România, legile sunt facultative, mai ales pentru instituțiile de stat. Acestea sunt primele care nu respectă actele normative, iar funcționarii se fac că plouă atunci când oamenii le atrag atenția.
Cel mai bun exemplu este Legea 9/2023 privind eliminarea dosarului cu şină şi debirocratizarea administraţiei publice, lege adoptată în 2022, dar intrată în vigoare din iulie anul trecut. Deși instituțiile au avut tot timpul din lume să se alinieze la noile norme, în 2024, la mai bine de jumătate de an de la aplicarea legii, oamenilor încă li se mai cer copii după documente atunci când ajung pe la ghișeele diferitelor instituții. Și nu e vorba de „accidente” pentru că, în cele mai multe cazuri, copiile sunt cerute fără nicio scuză direct pe site-urile instituțiilor.
„Ei nu au oameni care să stea să facă copii”
Cel mai bun exemplu este Serviciul Public Comunitar Local de Evidență a Persoanelor, adică acea unitate din structura Primăriei municipiului Botoșani care se ocupă de emiterea cărților de identitate. Pe site sunt menționate toate procedurile și toate actele necesare eliberării documentelor, în funcție de situație, după care apare un mesaj scris cu majuscule pentru ca lumea să-l vadă.
„IMPORTANT! TOATE ACTELE VOR FI PREZENTATE ÎN ORIGINAL ȘI COPII XEROX”. Și nu este o glumă. Oamenii care ajung la ghișeu confirmă faptul că li se cer în continuare copii.
„Am fost astăzi pentru un unchi, bolnav de cancer, în faza terminală. Dacă nu eram eu cu el să umblu să fac copii, oare ce s-ar fi întâmplat ?! Le-am zis de legea care îi obligă să nu mai ceară copii, dar au invocat că legea e obligatorie pentru instituțiile centrale. Când le-am arătat articolul, au zis că ei nu au oameni care să stea să facă copii. Au o școală hoțească în ei și invocă tot felul de aberații, scopul fiind unul singur – ei să cadă în picioare și să muncească cât mai puțin”, a relatat Alexandru D., unul dintre botoșănenii care s-au confruntat cu toate aceste aspecte.
„Nu ni se interzice să primim. Ni se interzice să solicităm”
Iar situația nu este numai la Evidența Populației pentru că aproape nu există situație în care solicitanții să fie scutiți de prezentarea copiilor, dacă situația impune prezentarea unor documente. De exemplu, la Casa de Pensii, cei care cer ajutorul de înmormântare trebuie să vină cu documentele autentice după ei, cu certificatul de deces al răposatului, plus actele solicitantului prin care să dovedească legătura de rudenie, în original și copie. Dacă nu le are, este trimis la plimbare până ce toate copiile sunt depuse la dosar.
„Se interzice instituțiilor publice să solicite copii de pe documente dar, persoana, dacă vine și le depune, nu are nicio problemă. Nu ni se interzice să primim. Ni se interzice să solicităm”, spun angajații instituțiilor. Adică oamenii sunt vinovați că le aduc. Exact la în cazul șpăgilor – dacă oamenii oferă, de ce să nu ia angajații.
Legea nu are sancţiuni pecuniare
Și totul pleacă de la modul în care sunt realizate actele normative. Astfel, atunci când în legi nu sunt prevăzute sancțiuni pecuniare, cel mai probabil acele legi nu vor fi respectate niciodată.
„Această lege nu va funcţiona decât dacă fiecare român îşi va cere drepturile, (…) pentru că ea nu are sancţiuni pecuniare pentru cei care o încalcă, dar legea este lege. Portalul româniafărădosar.ro ajută cetăţenii să-şi ceară acest drept. Funcţionarii care încalcă legea comit un abuz, ei pot fi cercetaţi disciplinar şi trebuie să fie de cercetaţi disciplinar, iar abuzul săvârşit cu intenţie se pedepseşte şi într-un alt registru la care sper să nu ajungă nimeni – registrul faptelor penale.
Deci, nu este o lege care nu se poate implementa, nu este lege care nu se va implementa, ba se va implementa cu mare succes cu această condiţie ca fiecare român care este pus în situaţia de-ai fi încălcate drepturile şi le cere, sesizează instituţiile abilitate care au obligaţia să urmărească faptul că acel funcţionar este sancţionat“, a explicat fostul ministru al Cercetării şi Digitalizării, Sebastian Burduja, care a mai precizat și că instituțiile au avut 6 luni să se pregătească şi „nu au avut nevoie de altceva decât de un copiator“. În plus, susținea acesta, oamenii trebuie să se plângă la prefecturi atunci când funcționarii publici îi trimit cu actele să caute un copiator.
Prefectura spune că nu a primit nici o sesizare
Reporterii „Monitorul de Botoșani” au solicitat încă din toamna anului trecut un punct de vedere din partea prefectului Sorin Cornilă vizavi de respectarea legii. Răspunsul comunicat făcea trimitere la faptul că, de la intrarea în vigoare a actului normativ, Instituția Prefectului – Județul Botoșani nu a primit nici o sesizare privind încălcarea legii. Ba mai mult, se menționa că instituția a emis în 6 iulie 2023 o circulară în atenția serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor și ale celorlalte organe ale administrației publice centrale organizate la nivelul județului Botoșani, prin care se atrăgea atenția asupra intrării în vigoare a legii.
În plus, reprezentantul Guvernului în teritoriu, Sorin Cornilă, a solicitat conducerilor instituțiilor publice să dispună „măsurile considerate necesare, inclusiv verificarea şi actualizarea procedurilor administrative de accesare a serviciilor publice, în vederea respectării noilor dispoziții legale”. Astfel, instituțiile publice, organele de specialitate ale administrației publice centrale şi locale, precum şi persoanele juridice de drept privat care, potrivit legii, au obținut statut de utilitate publică sau sunt autorizate să presteze un serviciu public în regim de putere publică erau obligate să accepte copiile cărților de identitate și în format electronic, transmisă prin e-mail, erau obligate să elimine cerințele ce impuneau depunerea copiilor legalizate după documente la furnizarea serviciilor publice, înlocuindu-le cu certificarea conformității cu originalul de către funcționarul.
Ba mai mult, se instituia și obligativitatea instituțiilor publice de a-şi informatiza procesele şi procedurile și să accepte furnizarea documentelor în format electronic, cu semnătură electronică.
„Cetățenii trebuie să fie informați”
Însă, dacă se ține cont de viteza cu care se schimbă lucrurile în România, nu ar fi trebuit să existe prea multe așteptări de la bun început. O spunea încă de anul trecut Marius Sepi, președintele Sindicatului Național „Forța Legii“, care apără drepturile funcționarilor publici. Acesta susținea că instituțiile se vor adapta la noua legislație, dar tot în funcție de reacțiile din societatea civilă.
„Timp de 180 de zile, de la votarea legii și până la intrarea ei în vigoare, pe 4 iulie 2023, administrația centrală nu a făcut prea mare lucru pentru adaptarea la noua legislație. Într-adevăr, acum, în teritoriu, a sosit o circulară trimisă de MAI, iar lucrurile vor intra pe făgașul normal ușor-ușor. Oricum, cetățenii trebuie să fie informați pentru că dacă vin și își cer drepturile, instituțiile publice sunt obligate să se adapteze rapid“, spunea în vara anului trecut Marius Sepi.
„La noi totul se face cu jumătăți de măsură”
Doar că oamenii reacționează în fel și chip. Unii nu știu nimic despre noile obligații ale instituțiilor, iar alții fac confuzie, ori pur și simplu nu știu de noile reglementări.
„Eu am crezut că se elimină copiile, că documentele vor fi scanate și salvate în format electronic….dar acum am înțeles că doar se schimba cine le face. Tot e bine, cred”, spune Olga S.
La fel susținea și Marius T., care intenționa să-și schimbe cartea identitate ce urma să expire. „Până să citesc legea, eu credeam că legea impune instituțiilor să nu mai ceară efectiv acte emise de alte instituții ale statului. De exemplu, la preschimbare cărții de identitate să nu mai fie nevoie să te duci cu certificatul de naștere, fiind un act total irelevant în condițiile în care oricum ai cartea de identitate veche. Dar la noi totul se face cu jumătăți de măsură”, spunea Marius T.
Primul semn că legea a intrat în vigoare și are efecte ar trebui să se vadă direct din stradă. Asta pentru că, mai pe lângă fiecare instituție publică au apărut, de-a lungul anilor, tot felul de chioșculețe care pun la dispoziție copiatoare. Prin urmare, dacă instituțiile ar trece la realizarea copiilor, aceste chioșculețe ar urma să dispară pentru că ar rămâne fără obiectul muncii.
