La doar câteva luni de la inaugurare, drumul național Botoșani – Ștefănești, supranumit acum „drumul cu viaducte”, se dovedește a fi începutul unei povești de groază pentru șoferii care trec pe acolo. În loc să fie o arteră rutieră modernă și sigură, acest drum ascunde mai multe erori și deficiențe care pun în pericol viața participanților la trafic.
Primul semn al dezastrului este observat chiar la ieșirea de pe primul viaduct, la intrarea în Stăuceni, în drum spre Ștefănești. Aici, problemele au început să apară încă din anul trecut, cu mult înainte de inaugurare. Constructorul a încercat să acopere elegant deficiențele, însă acestea devin din ce în ce mai evidente și periculoase. La prima vedere părea să fie vorba de o tasare de terasament provocată cel mai probabil de o alunecare de teren care a avut loc în profunzime. Doar că toți se feresc să recunoască acest lucru.
„În urma monitorizării acestei lucrări de artă a fost constatată o fisură la rampa de acces și s-a intervenit în variantă provizorie pentru colmatarea fisurii. Când vremea va permite constructorul va interveni pentru remediere. Lucrarea este în garanție, deci antreprenorul va remedia neconformitatea pe banii lui. Nu se impun restricții de trafic, dar monitorizām situația, iar dacă apar evoluții îngrijorătoare vom lua decizii în consecință. Pentru noi este importantă în primul rând siguranța participanților la traficul rutier”, a arătat Ovidiu Mugurel Laicu, directorul general al Direcției Regionale de Drumuri și Poduri (DRDP) Iași. Cu alte cuvinte, în opinia celor de la DRDP Iași ar fi vorba de o simplă fisură de care ar putea fi răspunzător constructorul. Constructor care ar putea suporta costurile reperațiilor, atât timp cât drumul este în garanție.
„Pare să fie vorba despre o tasare”
Doar că, un expert în drumuri a observat că acea problemă a apărut fix la ieșirea de pe viaductul 1, acolo unde șoseaua revine pe sol. Prin urmare, el susține că este posibil ca pământul de lângă culee (n.r. – infrastructura care se execută la capătul unui pod pentru a prelua sarcinile transmise de suprastructura acestuia și a susține calea de acces pe pod) să se fi tasat.
„Pare să fie vorba despre o tasare, de la alunecări de mare adâncime. Trebuia continuat încă puțin viaductul, dar este un drum lateral (nr. – drum de interes local spre câteva locuințe) și îi închidea pe oameni. Este o problemă și cu pământurile din zona Moldovei, nu se poate da vina doar pe constructori și pe proiectanți. Așa este pământul din zona Moldovei – este greu să le stabilizezi”, a spus acest expert în drumuri.
Studii geotehnice inadecvate
Varianta aceasta nu mai merge practic pe existența unei simple fisuri, așa cum se încearcă să se prezinte de către cei de la DRDP Iași, ci de o problemă mult mai profundă și gravă. 
Iar acest lucru sugerează că problema nu este doar a constructorului, ci poate fi legată și de proiectare sau de studiile geotehnice inadecvate. Iar varianta pare destul de plauzibilă dacă se ține cont de conformația terenului din zonă. Asta pentru că deficiența apărută la ieșirea de pe primul viaduct se suprapune peste o alunecare de teren care a afectat în profunzime structura vechiului drum, înainte de modenizare.
În acest context nu este exclus ca viaductul 1 să fi trebuit să aibă încă o deschidere pentru a depăși în totalitate zona afectată de alunecările de teren. Altfel spus, trebuia să fie mai lung cu o grindă. Numai că s-a renunțat, iar culeea a început să facă acum „valuri”.
Cert este că aceste alunecări de teren care ar fi provocat „fisura” recunoscută de CNAIR ar putea fi confirmate sau infirmate numai de un studiu geotehnic care ar trebui făcut în profunzime, adică la circa 20 – 25 de metri adâncime, ori până acum nimeni nu a luat în calcul așa ceva. În schimb, denivelarea este confirmată și de un indicator amplasat în zonă tocmai de cei de la Drumuri Naționale care atenționează că urmează un sector cu denivelări.
Vieţi puse în pericol la trecerea la nivel cu calea ferată
De asemenea trebuie spus că pe vestitul drum cu viaducte mai există o problemă. Și ea se vede cu ochiul liber. Este la trecerea la nivel cu calea ferată de la intrarea în Trușești, unde mai multe pavele s-au spart. 
Degradarea, care a apărut între șosea și calea ferată, este vizibilă și periculoasă. Șoferii sunt nevoiți să își pună în pericol mașinile sau chiar viețile pentru a trece peste această zonă afectată, iar trecerea mașinilor are de suferit.
Cei de la Drumuri Naționale spun că executantul lucrării a fost notificat să repare pe cheltuiala sa, dar până ieri acest lucru nu se întâmplase. „Dalele s-au spart și de aceea se trece greu. A executat lucrarea o firmă specializată, agreată de CFR”, spun cei de la Drumuri Naționale.
Ca să nu-și distrugă mașinile, șoferi reduc mult viteza, fie ocolesc zona cu riscul de a intra pe contrasens. Când s-au distrus dalele și cum s-a întâmplat acest lucru este greu de spus. La fel, nimeni nu poate să spună ziua când vor fi înlocuite dalele sparte.
Trei kilometri lăsaţi de izbelişte
Doar că cea mai mare rușine pentru DRDP Iași și implicit pentru Compania Națională de Adminstrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) o reprezintă o porțiune crucială de aproximativ 3 kilometri, situată în zona cunoscută sub denumirea de Dealu Mare, între kilometrul 18+500 și kilometrul 21+800, care nu a fost cuprinsă în proiectul de modernizare.
Asta din cauza unei dispute juridice mai vechi între CNAIR și un alt constructor cu privire la o lucrare anterioară.
Deși CNAIR a lansat o licitație pentru realizarea studiului de fezabilitate în decembrie 2022, modernizarea acestei porțiuni va fi amânată pentru viitor. De altfel, totul s-a blocat la acest studiu de fezabilitate care nu a fost însușit încă de CNAIR. Iar fără studiu de fezabilitate nu poți face proiect, iar fără proiect nu poți aproba documentația și indicatorii tehnico-economici, toate aceste etape fiind legate între ele.
Prin urmare, există riscul ca drumul să rămână mulți ani înainte cu această zonă nemodernizată din cauza dezinteresului celor de la CNAIR care fie sunt depășiți de probleme, fie nu vor să-și mai bată capul cu așa ceva. Asta pe principiul ”Lasă bre, că merge-așa!”.
Lucrări de zeci de milioane de euro
Totuși, când se trage linie se vede că s-au cheltuit deja pentru acest drum peste 52 de milioane de euro, din care cei mai mulți bani europeni. Adică mai bine de un milion de euro pe kilometru și tot nu este gata.
Asadar, există și posibilitatea ca aceste deficiențe să nu fie doar niște accidente nefericite, ci să fie rezultatul unei gestionări incompetente și neglijente a acestui proiect. Prin urmare, autoritățile responsabile ar trebui să-și asume greșelile și să ia măsuri urgente pentru remedierea acestor probleme, înainte ca tragediile să devină inevitabile.
Lucrările pe DN 29D Botoșani – Ștefănești au fost executate în baza unui proiect cofinanţat de Uniunea Europeană din Fondul European de Dezvoltare Regionala prin Programul Operațional Infrastructura Mare 2014-2020. Valoarea totală a proiectului a fost de 260,898,452.06 lei cu TVA, însă 85% din sumă, adică 186,713,234.10 lei a fost asigurată de Uniunea Europeană, 15%, respectiv 32,949,394.25 lei a reprezentat contribuția proprie CNAIR.
În schimb, diferența de 41,235,823.71 lei au fost cheltuieli neeligibile, care au fost suportate de statul român. Modernizarea a implicat lărgirea șoselei la 9 metri, cu două benzi cu o lățime de 3,5 metri și două acostamente de 1 metru. Proiectul a inclus refacerea carosabilului pe o lungime de 42,739 km de drum național, construirea a trei viaducte și construirea a cinci poduri noi. Lucrările au fost executate de asocierea de firme Autotehnorom SRL – OPR Asfalt SRL – Obras Publicas Y Regardios SA – Evalcons Tech SRL.
