Un profesor de psihologie social de la Louisiana State University publică în The Conversation un minighid pentru a ne feri mai ușor de dezinformarea de pe rețele sociale.
Războiul informațional este la tot pasul, iar fiecare persoană online a fost recrutată, indiferent dacă știe sau nu. Dezinformarea reprezintă conținutul înșelător generat intenționat și diseminat în scopuri egoiste sau malefice. Spre deosebire de informația greșită, care poate fi distribuită fără știrea sau cu intenții bune, dezinformarea vizează să promoveze neîncrederea, să destabilizeze instituții, să denigreze adversarii și să discrediteze sursele de cunoaștere, precum știința și jurnalismul.
Multe guverne se implică în campanii de dezinformare. De exemplu, guvernul rus a folosit imagini cu celebrități pentru a atrage atenția asupra propagandei anti-Ucraina. Meta, compania-mamă a Facebook și Instagram, a avertizat pe 30 noiembrie 2023 că China și-a intensificat operațiunile de dezinformare.
Dezinformarea nu este ceva nou, iar războiul informațional a fost practicat de multe țări. Însă internetul oferă campaniilor de dezinformare o arie de răspândire fără precedent. Guverne străine, troli, extremiști atât din țară, cât și internaționali, speculanți oportunistici și chiar agenții plătite de dezinformare exploatează internetul pentru a răspândi conținut discutabil. Perioadele de tulburări civile, dezastre naturale, crize de sănătate și conflicte armate declanșează anxietatea și căutarea de informații, iar agenții de dezinformare profită de această ocazie.
Cu siguranță, merită să fim atenți la semnele de avertizare pentru dezinformare și discursuri periculoase, dar există și alte tactici pe care agenții de dezinformare le utilizează.
Este doar o glumă
Hahaganda este o tactică în care agenții de dezinformare folosesc meme-uri, comedii politice din surse controlate de stat sau discursuri pentru a minimaliza probleme serioase, a ataca alții, a minimiza violența sau a dezumaniza și a devia vinovăția. Această abordare oferă o apărare ușoară: dacă sunt puși la îndoială, agenții de dezinformare pot spune: „Nu știi de glumă?” adesea urmat de acuzații de a fi prea corect politic.
Șșș… spune tuturor
Fabricarea de zvonuri este o tactică în care agenții de dezinformare pretind că au acces exclusiv la secrete despre care pretind că sunt intenționat ascunse. Indică faptul că „vei auzi asta doar aici” și sugerează că alții nu sunt dispuși să împărtășească presupusul adevăr – de exemplu, „Media nu va relata asta” sau „Guvernul nu vrea să știi” și „Nu ar trebui să îți spun asta…”.
Cu toate acestea, ei nu insista ca informația să rămână secretă, ci vor încuraja în schimb să o distribui – de exemplu, „Faceți asta viral” sau „Majoritatea oamenilor nu vor avea curajul să distribuie asta”. Este important să vă puneți întrebări despre cum un autor sau vorbitor ar putea să aibă acces la astfel de informații „secrete” și care este motivația lor de a vă îndemna să le distribuiți.
Se spune că
De multe ori, dezinformarea nu are dovezi reale, așa că agenții de dezinformare vor găsi sau inventa persoane care să susțină afirmațiile lor. Această impostură poate lua mai multe forme. Agenții de dezinformare vor folosi anecdote ca dovadă, în special povești simpatice despre grupuri vulnerabile, cum ar fi femeile sau copiii.
De asemenea, pot disemina perspectivele „cetățenilor îngrijorați”. Acești experți amatori își prezintă identitatea socială ca fiind o autoritate în a vorbi despre o problemă; „Ca mamă…”, „Ca veteran…”, „Ca polițist…”. Comunicatorii convertiți, sau oamenii care presupus au trecut de la poziția „greșită” la cea „corectă”, pot fi deosebit de persuasivi, cum ar fi femeia care a avut un avort, dar și-a regretat decizia. Aceste persoane adesea nu există cu adevărat sau pot fi constrânse sau plătite.
Dacă oamenii obișnuiți nu sunt suficienți, pot fi folosiți experți falși. Unii sunt fabricați, iar tu poți fi atent la comportamentul „utilizatorilor inautentici”. Poți verifica dacă conturile, anecdotele sau sursele științifice și dacă au fost verificate de alte surse de încredere. Caută numele pe Google. Verifică statutul de expertiză, validitatea sursei și interpretarea cercetării. Amintește-ți că o singură poveste sau interpretare nu este neapărat reprezentativă. Este important să abordăm cu atenție și discernământ informațiile pe care le întâlnim online și să căutăm surse multiple și verificabile.
E totul o conspirație
Narațiunile conspiraționiste implică existența unei forțe malefice – de exemplu, „statul profund” – implicată în acțiuni secrete cu scopul de a cauza prejudicii societății. Argumentul că unele conspirații, cum ar fi MK-Ultra și Watergate, au fost confirmate, este adesea folosit ca dovadă a validității unor noi conspirații nefondate.
Cu toate acestea, agenții de dezinformare consideră că construirea unei conspirații este un mijloc eficient de a aminti oamenilor motivele anterioare de a fi suspicioși față de guverne, oameni de știință sau alte surse de încredere.
Cu toate acestea, afirmațiile extraordinare necesită dovezi extraordinare. Amintește-ți că conspirațiile care au fost în cele din urmă dezvăluite au avut dovezi – adesea de la surse precum jurnaliști de investigație, oameni de știință și anchete guvernamentale.
Fii deosebit de atent în fața conspirațiilor care încearcă să discrediteze instituțiile care produc cunoaștere, cum ar fi universitățile, laboratoarele de cercetare, agențiile guvernamentale și organizațiile de știri, afirmând că acestea sunt implicate în acoperirea unor astfel de conspirații.
Binele împotriva răului
Dezinformarea servește adesea cu dublul scop de a face ca autorul să arate bine și adversarii săi să arate rău. Dezinformarea merge mai departe prin prezentarea problemelor ca o luptă între bine și rău, folosind acuzații de malefic pentru a legitima violența. Rusia este în special adeptă să acuze pe alții că sunt naziști secreți, pedofili sau sataniști. Între timp, ei adesea îi înfățișează pe soldații lor ajutând copii și persoanele în vârstă.
Fii deosebit de atent la acuzațiile de atrocități, cum ar fi genocidul, în special sub titluri senzationale de „breaking news”. Acuzațiile sunt numeroase. Verifică faptele și cum a fost obținută informația.
Ești cu noi sau împotriva noastră?
Un narativ al dihotomiei false încearcă să convingă cititorul că are doar două opțiuni: una bună sau una rea, una corectă sau una greșită, o pastilă roșie sau o pastilă albastră. Poți să accepți versiunea lor a realității sau să fii considerat un prost sau „turma” care merge cu mulțimea.
Întotdeauna există mai multe opțiuni decât cele prezentate, iar problemele sunt rareori atât de simple. Aceasta este doar una dintre tacticile prin care agenții de dezinformare încearcă să reducă la tăcere punctele de vedere disidente, prezentându-le ca fiind alegerea greșită.
Întoarcerea mesei
Whataboutism este o tehnică clasică de dezinformare rusă pe care o folosesc pentru a devia atenția de la propriile lor fapte greșite, acuzând greșelile altora. Aceste acuzații despre acțiunile altora pot fi adevărate sau false, dar sunt totuși irelevante pentru problema în discuție. Greșelile potențiale ale unui grup din trecut nu înseamnă că ar trebui să ignori greșelile actuale ale celorlalți.
Agenții de dezinformare adesea își prezintă grupul ca parte vătămată. Ei se implică în dezinformare doar pentru că „dușmanul” lor se implică în dezinformare împotriva lor; ei atacă doar pentru a se apăra; și reacția lor a fost adecvată, în timp ce a altora a fost o suprareacție. Acest tip de victimizare competitivă este mai ales răspândită atunci când grupurile sunt implicate într-un conflict de lungă durată.
În toate aceste cazuri, agentul de dezinformare este conștient că deviază, induce în eroare, fabrică informații. Dacă nu le crezi, cel puțin vor să te facă să te întrebi ce poți să crezi.
Adesea te informezi – înainte de a da banii – cu privire la produsele pe care le cumperi în loc să consideri publicitatea ca fiind reală. Acest lucru ar trebui să se aplice și pentru informațiile în care crezi.
Articol original aici – https://theconversation.com/disinformation-is-rampant-on-social-media-a-social-psychologist-explains-the-tactics-used-against-you-216598?utm_source=substack&utm_medium=email
