La aproape doi ani după începerea războiului din Ucraina statul român dă încă o dată dovadă de impotenţă în ceea ce priveşte găsirea de soluţii şi metode eficiente de aplicare a acestora în situaţii de criză. Un exemplu îl reprezintă modul în care s-a acţionat pentru sprijinirea refugiaţilor ucraineni care au venit în România după ce ţara lor a fost invadată de Rusia.
Pentru ca cei aflaţi în nevoie să primească sprijin imediat, în 2022, imediat după începerea conflictului armat, Uniunea Europeană a transmis statelor statelor membre că pot folosi banii ce fuseseră alocaţi pentru lupta împotriva Covid pentru a sprijini refugiații. Asta în contextul în care contextul epidemiologic permitea acest lucru, având în vedere că numărul de cazuri grave de infecţii cu SARS-CoV-2 scăzuse considerabil, iar un procent important din populaţie era imunizat.
Deşi s-ar fi putut orienta rapid, pentru a folosi acei bani eficient, în cele mai multe cazuri statul român a preferat să cumpere măști şi dezinfectanți, deşi acestea nu mai erau necesare, în loc să ajute refugiații.
În acest context, s-a ajuns la situaţia în care statul român să datoreze peste un milion de lei ucrainenilor care sunt sau au fost cazaţi pe teritoriul județului în ultimele luni. O sumă de 10 ori mai mare a fost consumată în acest timp pe măști, dezinfectanți şi aparate de măsurat temperatura.
„De la autorități nu prea am înțeles mare lucru”
Mihail și Oksana sunt un cuplu de ucraineni care au ajuns la Botoşani, alături de cei patru copii ai lor în luna februarie a acestui an. Aceştia locuiau în vecinătatea Kievului şi au luat hotărârea de a pleca din Ucraina pentru a încerca să le ofere copiilor lor o viaţă fără frică. Având în vedere că au patru copii, legea le-a permis să părăsească ţara împreună.
Inima nu i-a lăsat, însă, să plece prea departe de patria lor, aşa că au ales să se stabilească la Botoșani, fiind aproape de graniță. Odată ajunşi aici, fără să ştie exact procedurile birocratice, cei doi au depus o cerere la primărie, sperând că vor primi un sprijin, însă nu au văzut nici măcar un leu.
“Ne-au explicat și nouă niște prieteni ce trebuie să facem. De la autorități nu prea am înțeles mare lucru”, a explicat Mihail, în vârstă de 39 de ani.
Având în vedere vidul de care s-au lovit, cei doi spun că pentru moment, au renunţat la solicitări, şi se descurcă cu rezervele financiare pe care le aveau strânse. Bărbatul a început să lucreze online pentru o companie din Occident, însă cu patru copii situația acestora este tot mai dificilă financiar.
Umilinţă în loc de ajutor
Situaţia celor doi nu este, însă, singulară. “Avem printre prieteni două două mame cu copii, care stau în chirie aici, dar nu au solicitat vreun ajutor financiar. Ne-au povestit că o altă familie pe care o cunosc a încercat să obțină aceste ajutoare, dar au spus că mai degrabă s-au simțim umiliți și au preferat să renunţe”, a spus, la rândul său, Oksana.
În prezent, în judeţul Botoşani sunt, oficial, aproximativ 80 de refugiaţi ucraineni. Peste 50 dintre aceştia s-au stabilit în municipiul reşedinţă de judeţ, alţi 20 sunt în Dorohoi, iar 10 sunt în Darabani şi Vârfu Câmpului. Aceștia sunt cei declarați, care au și solicitat ajutor de la statul român.
UE a oferit soluţii pentru ucraineni
Pentru a veni în atât în sprijinul refugiaţilor nevoiţi să fugă de opresiunea ruşilor, cât şi al statelor în măsură să ofere ajutor, Comisia Europeană a anunțat, la începutul războiului, că ţările membre pot să folosească banii care au rămas necheltuiți din fondurile europene alocate deja pentru a sprijini refugiații ucraineni.
Mai mult, în martie 2022, Comisia Europeană a propus majorarea prefinanțării pentru statele membre cu 3,4 miliarde de euro şi creșterea sumei totale pe care o primesc în avans țările din Uniunea Europeană, care găzduiesc cetățeni ucraineni.
Comisia a propus atunci majorarea prefinanțării de la 11 % la 15 % din tranșa REACT-EU pentru 2021.
România a preferat să lupe cu pandemia care se încheiase
Statul român a decis, însă, să continue lupta cu Covid, chiar dacă pandemia a fost declarată depăşită, la nivel global.
La Botoşani autorităţile locale au risipit milioane de lei pe măști, dezinfectanți, combinezoane și alte materiale de protecție anti-Covid. Toate proiectele implementate s-au finalizat ulterior lunii martie 2022, adică după ce starea de alertă pe fondul pandemiei a încetat și, oficial, s-a decis că nu mai avem nevoie de măsuri speciale anti-Covid.
Spre exemplu, Primăria Botoșani anunţa în februarie 2023 că implementează un proiect de 1,6 milioane de euro, adică peste opt milioane de lei, cu finanţare REACT-EU, pentru a achiziţiona măşti, dezinfectanţi, lămpi UV şi aparate de măsurare a temperaturii.
În aprilie, acest an, comuna Albeşti anunța lansarea proiectului cu denumirea: „Achiziționarea de materiale sanitare pentru combaterea infectării cu SARS CoV-2 (Covid-19), în cadrul școlilor din comuna Albești, județul Botoșani”, în valoare totală de 552.342,57 lei, din care: 528.542,57 lei reprezintă valoarea eligibilă și nerambursabilă și 23.800,00 lei reprezintă valoarea neeligibilă a proiectului, asigurată 100% din fondurile REACT-EU. Adică chiar fondurile de care UE a spus că pot fi folosite pentru deconturile pentru ucraineni.
În iunie 2023 şi Primăria Ştefăneşti anunţa finalizarea unui proiect de 1,7 milioane de lei de achiziţie a unor echipamente de igienizare şi dezinfecţie în lupta cu Covid.
Banii au venit din programul REACT-EU, din care Guvernul a spus că nu poate să redirecționeze fonduri pentru refugiați.
Legislaţie pentru ajutoare modificată
Aceasta nu a fost, însă, singura problemă. În cei doi ani de la începerea războiului, statul a schimbat şi legislaţia privind ajutoarele. Iniţial a fost folosit un program 50/20. Potrivit acestuia cei care găzduiau refugiaţi ucraineni beneficiau de decontarea cheltuielilor cu hrana și cazarea, în valoare de 20 de lei/zi/refugiat pentru mâncare și 50 de lei/zi/refugiat pentru cazare. Banii veneau de la Ministerul de Interne și IGSU către ISU şi apoi spre primării și cetăţenii care găzduiau refugiați.
La un moment dat, însă, a apărut un blocaj, iar cei care trebuiau să primească bani pentru găzduirea ucrainenilor nu i-au mai primit. În prezent statul mai are încă restaţe pentru luna aprilie în valoare de 450.290 lei, potrivit ISU.
Ucraineni obligaţi să facă cereri lunar
Ulterior legislaţia a fost schimbată. Astfel, o persoană fizică de cetăţenie ucraineană primește 750 lei pentru cazare și 600 lei pentru hrană. Banii de hrană îi primeşte doar pentru primele patru luni de şedere în ţară. Banii de cazare ar trebui să îi primească până la sfârşitul anului 2023. O familie, în schimb, primește 2000 lei pentru cazare și 600 lei pentru fiecare persoană, pentru hrană. Banii de hrană sunt alocaţi tot pentru patru luni.
Acum, însă, pentru a primi ajutorul de la stat, ucrainenii trebuie să depună lunar o cerere și alte documente la administrația publică locală pe raza căreia locuiesc. Administrațiile locale trimit apoi cererile de plată către Inspectoratele pentru Situații de Urgență, care le centralizează și le transmit către Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU).
Datorii de sute de mii de euro
Nici acest al doilea program, însă, nu a funcţionat prea bine. Conform noilor calcule, refugiaţii ucraineni ar avea de primit, din mai şi până în octombrie peste 600.000 de lei.
Mai exact, 292.447 pentru mai şi iunie, 146.650 pentru iulie, 128.900 pentru august şi peste 72.000 de lei pentru septembrie şi octombrie. În total, nici mai mult, nici mai puțin de 1.090.587 de lei, peste 200.000 de euro.
Ajutor eficient de la ONG-uri pentru ucraineni
Dacă statul îşi dă cu stângul în dreptul, în ajutorul refugiaților, însă din primele zile de război, au sărit organizațiile non-guvernamentale și chiar oamenii de rând. La Botoşani, una dintre instituţiile care s-au mobilizat şi le-au fost alături celor fugăriţi de bombe a fost organizația americană United Aid Foundation, care are o casă în municipiul Botoșani.
Pe lângă camioanele cu ajutoare trimise chiar în Ucraina, americanii au pus la dispoziție casa pentru a caza refugiați și, mai mult, pentru a le oferi copiilor acestora un loc în care să poată învăța. De două ori pe lună cei ce folosesc această casă primesc pachete cu alimente şi obiecte sanitare în mod gratuit. Fondurile sunt în totalitate asigurate de la organizația din America. Totul exclusiv din donațiile americanilor.
Material realizat cu sprijinul unei burse din cadrul proiectului „Înțelege ca să ajuți. Perspectiva refugiaților ucraineni în media” derulat de Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) și Fundația Friedrich Naumann pentru Libertate România și Moldova.
