Transferuri la foc automat la Consiliul Județean (CJ) Botoșani. În numai câteva zile, pe 9, 10 și 16 august a.c., șase persoane au fost aduse în cadrul aparatului de specialitate al Consiliului Județean. Iar în toate cazurile a fost vorba de „transfer în interes de serviciu”.
Prima pe listă a fost Maria Lizuca Gheorghian, de la Direcția Județeană de Drumuri și Poduri Botoșani, care a fost transferată pentru șase luni în cadrul Direcției Arhitect Șef, Serviciul urbanism, amenajarea teritoriului.
Următorul transfer a fost cel al lui Radu Mihai Beldiman de la Casa Județeană de Pensii Botoșani, Compartimentul accidente de muncă și boli profesionale, care a fost adus în Direcția Dezvoltare și Promovare – Serviciul proiect cooperare și parteneriate.
Tot pe 9 august a fost transferată în interes de serviciu Teodora Lonzotti, de la Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă București la Direcția Buget – Finanțe a CJ.
Pe lista de transferuri apare și Anamaria – Beatrice Viziteu de la Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Botoșani, Compartimentul plasamente familiale și tutelă, care a fost adusă în Direcția Juridică, Administrație Publică Locală, Compartimentul administrație publică locală, secretariat. Pe 10 august a mai fost operat un transfer în interes de serviciu al Danielei Orhei de la Direcția Impozite și Taxe Locale, Serviciul persoane juridice a Municipiului Botoșani la Direcția Dezvoltare și Promovare, Serviciul proiecte, cooperare și parteneriate.
La numai câteva zile distanță, pe 16 august a.c., a venit și transferul Gabrielei Tăutu de la Casa Județeană de Asigurări de Sănătate Botoșani, Compartimentul resurse umane, salarizare, evaluare personal, relații publice și purtător de cuvânt, la Consiliul Județean în cadrul Corpului de Control.
„Nu cunosc în amănunt situația fiecărui transfer”
Reporterii „Monitorul de Botoșani” au solicitat un punct oficial de vedere din partea reprezentanților CJ cu privire la motivele care au stat la baza acestor transferuri în serie, însă, nici până în prezent nu a fost comunicat vreun răspuns din partea instituției.
Cert este că toate aceste mutări au fost validate prin dispoziția conducerii executive a CJ, în perioada 7 – 18 august atribuțiile președintelui CJ fiind preluate de vicepreședintele Dorin Birta. „Nu cunosc în amănunt situația fiecărui transfer, însă în toate proiectele derulate cu fonduri europene este nevoie de o echipă de specialiști, de la finanțiști, economiști, până la juriști, iar în prezent cam toți cei de specialitate sunt cooptați în asfel de echipe. Au mai fost și unele plecări prin pensionări, dar și cu aceste transferuri noi ne vom încadra în bugetul aprobat privind salarizarea”, a spus Marius Ilincaru, directorul de cabinet al președintelui CJ, Doina Federovici.
Potrivit Codului administrativ, detaşarea se dispune în interesul autorităţii sau instituţiei publice, pentru o perioadă de cel mult 6 luni. În cursul unui an calendaristic, un funcţionar public poate fi detaşat mai mult de 6 luni numai cu acordul său scris. În plus, detaşarea se poate dispune pe o funcţie publică vacantă sau temporar vacantă, pe o funcţie publică de acelaşi nivel sau într-o funcţie inferioară, doar că în ultima situație funcţionarul trebuie să-și dea acordul scris.
Un singur transfer în trei ani
Ce surprinde este că în 2022 și 2020 nu s-a apelat niciodată la acest tip de transfer, iar în 2021 a fost doar unul singur, cel al Ancăi Ciobanu de la Instituția Prefectului la Direcția Servicii Publice, Serviciul de management integrat al deșeurilor – Unitatea de Management (UMP) a Proiectului ”Sistem integrat de management al deșeurilor”. Prin urmare, în trei ani a fost unul singur, iar acum șase în mai puțin de două săptămâni.
Și ca să fie înțeles interesul major pentru aceste noi veniri în aparatul CJ trebuie precizat că valul de transferuri a venit după ce premierul Marcel Ciolacu a anunțat posibila blocare a posturilor vacante și sistarea angajărilor în instituțiile de stat pentru reducerea cheltuielilor bugetare. În aceste condiții apare suspiciunea că, de frica blocării unor funcții, cei de la CJ să fi apelat la această strategie pentru a-și acoperi temporar posturile vacante. În acest fel, după ce trece tsunami-ul cu reducerea cheltuielilor bugetare, funcțiile ocupate cu aceste transferuri în interesul serviciului ar putea fi scoase la concurs. Pentru că, nu-i așa, posturile aveau bugetarea asigurată.
Organigrama aparatului de specialitate al CJ are 177 de posturi
În acest context mai trebuie menționat un aspect – Consiliul Județean este o instituție care trăiește an de an din sumele virate de la bugetul de stat pentru echilibrarea bugetelor locale. Asta pentru că sumele obținute de CJ din surse proprii sunt insuficiente pentru a asigura banii necesari pentru funcționarea tuturor instituțiilor din subordine și finanțarea tuturor activităților derulate.
De exemplu, anul acesta CJ a estimat venituri proprii de 75,6 milioane de lei, dar cheltuiele totale la secțiunea de funcționare vor fi de aproape 247,7 milioane lei. Și ar mai fi ceva de menționat – anul acesta, organigrama aparatului de specialitate al CJ era formată din 177 de posturi, din care 18 de conducere și 151 de execuție. Dintre acestea, 146 erau ocupate și 31 vacante. Doar că toate funcțiile vacante erau la nivel de execuție, 26 fiind funcții publice și 5 de personal contractual. În 2015, de exemplu, erau 168 de posturi din care 41 vacante și o singură persoană detașată.
10 consilieri pentru şefii instituţiei
Interesant este că în prezent numai la nivelul conducerii există 10 funcții de consilieri. Astfel, președintele CJ Doina Federovici are un cabinet propriu format dintr-un director și cinci posturi consilieri, iar cei doi vicepreședinți la rândul lor câte două funcții de consilieri.
La acestea se mai adaugă un post de consilier la biroul administratorului public, toți fiind plătiți din bani publici. Asta deși în aparatul propriu al CJ există și Compartimentul Administrație Publică, Secretariat cu 9 posturi prevăzute în schemă, dar și Compartimentul Informare, Relații cu mass media, cu două posturi incluse în organigramă.
Prin urmare, numai dacă se adună funcțiile de consilieri și posturile funcționarilor din compartimentele secretariat și relații cu mass-media rezultă 22 de funcții. Asta în condițiile în care Compartimentul de Relații cu Publicul și Petiții (n.r. – este vorba de o instituție județeană) are prevăzut în schemă numai două posturi. Punând față în față cele două cifre rezultă că „imaginea” celor din conducere contează mai mult decât activitatea cu publicul.
Propuneri pentru reducerea posturilor
Care sunt măsurile propuse de ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, pentru reducerea cheltuielilor din sectorul public (n.r. – acestea vizează autoritățile și sectorul public, companiile de stat și companiile din subordinea autorităților locale, instituțiile publice autonome)
Reducerea cheltuielilor de funcționare cu 15% prin:
– reducerea numărului de secretari și subsecretari de stat cu 20%;
– scăderea de la 12% la 8% a numărului de posturi de șefi în administrația publică;
– reducerea numărului de posturi vacante plătite de la buget.
– cumulul sporurilor nu mai poate depăși salariul de bază;
– eliminarea indemnizației de vacanță;
– voucherul de vacanță va fi oferit doar celor cu salarii sub 10.000 de lei brut;
– plafonarea cheltuielilor cu telefonia mobilă: 500 de lei pentru telefon, 50 de lei abonament;
Reducerea numărului angajaților cu 15% în urma comasărilor.
– de la 1 ianuarie 2025 se vor descentraliza serviciile publice de la nivel central – direcțiile de sport, cultură, DSP, inspectoratele școlare. „Transferul către autoritățile județene se va realiza treptat”, a precizat Marcel Boloș;
– instituțiile publice cu personalitate juridică de subordonare locală nu mai pot funcționa dacă au mai puțin de 50 de posturi ocupate și dacă se suprapun cu alte instituții;
– în companiile de stat se reduce cu 50% numărul directorilor;
– numărul maxim de membri în Consilii de Administrație, Consilii de supraveghere va fi de șapte persoane.
– pentru companiile publice centrale și locale se vor impune normative de personal. Nu mai pot inființa structuri după cum cineva trebuie să fie șef;
– institutele de cercetare se vor reduce sau comasa astfel încât cheltuielie să scadă cu minim 20%.
Deocamdată, Guvernul Ciolacu nu a venit cu pachetul de măsuri fiscale pentru a acoperi gaura bugetară și a stopa creșterea alarmantă a deficitului.
