Costul Drumului strategic, investiție derulată de Consiliul Județean (CJ) Botoșani în parteneriat cu CJ Iași, a ajuns la fabuloasa sumă de 110 milioane de euro. Un preț uriaș care a înghițit în ultimii ani sume colosale din bugetul CJ.
Deși ar fi trebuit ca investiția să fie finalizată, dacă ne raportăm la datele existente în contracte, până acum CJ a recepționat doar loturile 1 (Mihălășeni – Dobârceni – Dângeni, respectiv Călărași – Răuseni – Șipote) și 3 (Gorbănești – Blândești – Sulița – Lunca – Todireni. În schimb, pe lotul 2, cel care include traseul Răuseni – Hlipiceni – Todireni – Albești – Trușești – Dângeni – Hănești lucrările au fost realizate în procent de peste 95%.
Drumul măsoară 106 kilometri
Investiția a fost realizată prin Programul Operaţional Regional 2014-2020, proiectul purtând denumirea „Axa rutieră strategică 2: Botoşani – Iaşi” în care CJ Botoșani a fost partener alături de CJ Iași, dar și cu 15 UAT-uri care ar fi beneficiarele directe ale investiției, adică comunele Albeşti, Blândeşti, Călăraşi, Dângeni, Dobârceni, Gorbănești, Hăneşti, Hlipiceni, Lunca, Mihălăşeni, Răuseni, Suliţa, Todireni și Truşeşti – din județul Botoșani și comuna Șipote din județul Iași. Drumul măsoară 106 kilometri și reprezentă aproape din totalul rețelei de drumuri județene din Botoșani.
Chiar și așa, dacă ne raportăm la prețurile din 2010, înainte de lansarea Programului POR prin care a fost finanțat, prețul unui kilometru de autostradă depășea cu puțin 1 milion de euro, adică costul la care s-a ajuns acum cu execuția.
Este drept, lucrările au presupus modernizarea căii de rulare, lucrări la hidraulica drumului, reabilitarea a 9 poduri existente, construirea a 3 poduri noi, amenajarea a 5 treceri la nivel cu calea ferată, etc. Însă, dacă se dă timpul înapoi, adică în 2017 când s-a semnat contractul de finanțare, valoarea totală a proiectului era de 334.307.160,01 lei (inclusiv TVA). Din aceasta, 85% era finanţare externă nerambursabilă din FEDR, adică 266.844.880,653 lei, 13% era finanţare naţională nerambursabilă, adică 40.811.569,81 lei, iar 2 % reprezenta contribuţie locală.
Prin urmare, CJ Botoșani și CJ Iași ar fi urmat să contribuie cu 6.278.703,25 lei. Ori, acum la final s-a ajuns ca această cotă de contribuție locală să ajungă la suma colosală de 47 de milioane de euro.
Istoria drumului începe acum 8 ani
Cum s-a ajuns aici, este o întreagă istorie. Povestea începe de prin 2015, când cei din conducerea Consiliului Județean au stabilit traseul drumului, elaborându-se și tema de proiectare în vederea elaborării cererii de finanțare europeană.
Drumul începea de la Șipote (jud. Iași) și se termina la Rădăuți Prut, doar că traseul a fost redesenat și are acum trei ramificații. Și nu a fost doar atât. În mai 2016 a intra în vigoare noua Lege a achizițiilor publice și prin urmare a fost necesară revizuirea documentației depuse. În martie 2017 se încheie contractul de servicii pentru studiul de fezabilitate, iar pe 24 noiembrie 2017 se semnează contractul de finanțare.
Serie de licitaţii
Urmează obținerea de avize și autorizații și abia după aproape un an și jumătate, adică pe 2 februarie 2019, este lansată prima licitație cu valoare lucrărilor estimată la 254 milioane lei, care este anulată din cauza lipsei ofertelor.
Pe 27 iunie 2019 se inițiază a doua licitație după actualizarea valorii ca urmare a Ordonanței 114. Sunt recunoscute numai o parte din creșterile de costuri, așa că valoarea licitației care a devenit vizibilă pe SEAP pe 19 iulie 2019 avea o valoare de 272 de milioane de lei. Nici de această dată, la deschiderea din 9 septembrie 2019 nu s-a prezentat nimeni.
O lună mai târziu, axa rutieră strategică a fost scoasă pentru a treia oară la licitație, după o nouă actualizare a prețurilor, care urcă la peste 292 de milioane de lei, dar nici de data aceasta nu apare nicio ofertă.
Pe 12 martie 2020, după ce s-a lotizat și s-a actualizat până la aproximativ 100 de milioane de euro, drumul a fost scos din nou la licitație. Pe cele trei loturi au fost depuse 17 oferte din partea a unor asocieri care au totalizat 88 de firme. S-a intrat însă într-o horă a contestațiilor, firmele participante războindu-se între ele. Astfel, abia în mai și respectiv iunie 2021 licitațiile au fost adjudecate și s-a putut semna contractele de execuție. Cu alte cuvinte, deși existau banii, exista și contractul, patru ani s-au chinuit cei din CJ să găsească constructori.
Preţul drumului majorat de criză
Ulterior, a urmat criza economică cauzată de invazia Rusiei în Ucraina și criza prețurilor din energie, lucru care a dus la o majorare a costului investiției, atât prin scumpirea materialelor de construcții și a carburantului, dar și a costului cu forța de muncă.
În consecință, companiile care au câștigat licitațiile de execuție a lucrărilor pe cele trei segmente au cerut actualizarea costurilor. Așa se face că în vara anului trecut valoarea totală a investiției a crescut de la 455.648.162,30 lei, inclusiv TVA ( circa 95,2 milioane euro) la 538.332.389,62 lei, inclusiv TVA ( n.r. adică 108,88 milioane euro), cu un plus de 82.684.227,32 lei reprezentând contravaloarea ajustărilor calculate.
Drumul s-a transformat într-o capcană pentru şoferi
Toată această nebunie nu a fost trecută cu vederea. Asta pentru că în tot acești patru ani de chinuri pentru găsirea constructorilor, Direcția Județeană de Drumuri și Poduri nu a putut interveni pe segmentele respective decât cu plombări, nu și cu reparații de anvergură. În tot acest timp, Drumul Strategic s-a transformat într-o adevărată capcană pentru şoferi. Acest lucru i-a nemulțumit pe oameni din cele 15 comune care, siliți să meargă ani în șir numai prin gropi, au răbufnit și au organizat două marșuri de protest – unul în 2019, când la șefia CJ era Costică Macaleți, iar ultimul în martie 2021, când oamenii au organizat un marș de la Hlipiceni până la Botoșani și au amenințat cu blocarea drumului.
Interesant este că, după modificarea proiectului inițial al Drumului Strategic, care potrivit ideii lansată inițial trebuia să facă legătura între sudul județului, din dreptul localității Șipote (județul Iași), cu nordul județului, până la Punctul de Trecere a Frontierei Rădăuți Prut, Consiliul Județean va trebui să apeleze la un artificiu pentru a reda utilitatea de „drum strategic”. Acum, lucrările s-au oprit la Hănești, dar CJ intenționează să modernizeze și un alt tronson de drum, de la Hănești, Vlăsinești, Săveni, Drăgușeni, Coțușca, Rădăuți Prut, prin fonduri europene, drum denumit generic „drumul vămii”, care să asigure conectivitatea cu Punctul de Trecere a Frontierei Rădăuți – Prut. În acest fel, spun oficialii CJ, va exista cu adevărat o șosea care va lega sudul județului de vama cu Republica Moldova.
