Rezultatele recensământului populației şi locuinţelor sunt date peste cap de anomaliile demografice, inclusiv din județul Botoșani, unde se înregistrează mai multe situaţii anormale.
Astfel, oficial, câteva comune au fost luate cu asalt de imigranți din statele învecinate, dar numărul locuitorilor a explodat doar pe hârtie, mii de basarabeni și ucraineni figurând de fapt cu domicilii fictive.
Populaţie dublată pe hârtie
Una dintre sursele erorilor de înregistrare la recensământ este migrația formală basarabeană, care a dus la supraînregistrarea populației unor unități administrativ-teritoriale. Cetățenii din Republica Moldova sunt luați în spațiu de locuitorii botoșăneni, pentru a obţine acte româneşti şi pentru a putea pleca la muncă în străinătate, unde circulă mai facil şi pot câştiga mai bine în calitate de cetăţeni români membri ai UE, decât ca basarabeni.
Fenomenul este flagrant la o privire sumară asupra creșterilor neobișnuite înregistrate de comune ce aparțin ruralului profund: Vârfu Câmpului, Ripiceni, Drăgușeni, Păltiniș, Hănești sau în cazul orașului Darabani. Primele două comune chiar şi-ar fi dublat populaţia în decurs de un deceniu.
Care sunt implicaţiile
Imigrația formală implică multiple consecințe administrative: creșterea numărului de consilieri locali fără acoperire reală, majorarea bugetelor locale, probleme de colectare a taxelor și impozitelor locale, posibilitatea trecerii comunelor respective la statutul de oraș, fără temei real.
Botoșăneanul George Ţurcănaşu, lector doctor la Departamentul Geografie din cadrul Facultăţii de Geografie şi Geologie, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, a analizat datele finale ale recensământului din 2021 și a arătat că sunt discrepanțe între realitatea din teren și statisticile oficiale.
„N-ar fi exclus ca la nivel judeţean supraînregistrarea să fi adus un plus de 20 de mii de locuitori. Pentru statisticienii din Botoşani am şi o veste. Prin penibilul lor comportament profesional au afectat poziţia judeţului în toate ierarhiile per capita”, spune George Țurcănașu.
El se referă la faptul că toate statisticile de genul PIB per capita, masa salarială/locuitor, investiţii/locuitor, finanțări europene/locuitor etc vor fi afectate de aceste cifre care nu corespund realității.
Acesta a exemplificat şi trei metode prin care s-a produs supraînregistrarea, şi anume: 1. Imigraţia formală basarabeană, 2. Născuţii-vii în alte locuri (dar înregistraţi la domiciliul şi reşedinţa obişnuită a mamei, conform uzanţelor INSSE) sau 3.Cazul comunelor de unde s-a plecat masiv spre vestul Europei (şi unde s-a profitat de slaba gestiune a datelor statistice).
„Cea mai mare rușine care se întâmplă”
La Vârfu Câmpului, o comună situată la numai câțiva kilometri de granița cu Ucraina, populația s-a dublat între recensăminte. În anul 2011, comuna avea 3.420 de locuitori, iar datele culese în 2022 configurau o populație de 7.077 persoane.
„Înainte de 2020, prin Ordin al Prefectului, am primit această informație și atunci s-a mărit numărul consilierilor de la 13 la 15 și acum nu cred că se impune. Sub nicio formă. Ca primar nu știu câte persoane vin și își fac domiciliul pe Vârfu Câmpului, pentru că marea majoritate care vin se duc direct la Serviciul de Evidență a Populației Bucecea, direct cu cetățenii care îi iau în spațiu. Stabilirea domiciliului se poate face prin Primărie și Poliție, sau direct la Evidența Populației cu proprietarul imobilului.
Eu nu am primit un răspuns clar, am făcut demersuri din 2018 și nu mi se dă pentru că se lovesc de acea lege a datelor cu caracter confidențial. Ceea ce se întâmplă prin Primăria Vârfu Câmpului, nu știu dacă sunt 500-600 de persoane venite. Ținem așa o evidență cât de cât pentru cei care vin și aduc adeverințe la Primărie. Sunt curioasă, știu că până în decembrie se finalizează recensământul și atunci voi ști și eu exact câtă populație are Vârfu Câmpului. Cea mai mare rușine care se întâmplă, dar asta e, așa e la noi”, declara Maria Huțu, primarul comunei Vârfu Câmpului.
„Nu intenționez să majorez din nou numărul consilierilor”
Într-o situație similară se află și comuna Ripiceni, situată la granița cu Republica Moldova. În acest caz, numărul populației a crescut cu 97% între recensăminte, de la 1.917 locuitori înregistrați în 2011 la 3.794 în 2022. Autoritățile locale știu că explozia demografică este cauzată de numărul basarabenilor luați în spațiu de comunitate, dar nu pot aproxima adaosul nejustificat.
„Sunt și moldoveni luați la noi, asta e explicația. Numărul consilierilor locali e majorat din 2018 și nu intenționez să majorez din nou. Nu aș putea spune câți moldoveni sunt luați în spațiu la noi”, a precizat primarul Gabriel Talef.
Locul 21 pe ţară
Un număr de 392.821 de botoșăneni își au reședința obișnuită pe teritoriul județului Botoșani, potrivit rezultatelor provizorii ale Recensământului Populației şi Locuințelor (RPL) – runda 2021, desfășurat în perioada martie – iulie 2022. Comparativ cu recensământul din octombrie 2011, se remarcă o scădere de 19.805 persoane. Analiza datelor indică o mișcare amplă de periurbanizare, adică migrarea populației dinspre mediul urban către localitățile rurale din apropiere.
Din punctul de vedere al mărimii populației rezidente, județul Botoșani se situează pe locul 21 în ierarhia județelor şi municipiului București.
Fenomen de îmbătrânire a populației
Fenomenul de îmbătrânire s-a accentuat, iar natalitatea în scădere este vizibilă pe fiecare categorie de vârstă a minorilor. Dacă în categoria de vârstă 15-19 ani se înregistrează o populație rezidentă de 26.228 de persoane, numărul copiilor scade treptat, ajungând la 21.689 de persoane în categoria 5-9 ani, respectiv 18.898 de copii cu vârsta între 0 şi 4 ani.
În cadrul Macroregiunii Nord-Est, județul Botoșani se situează pe penultimul loc ca număr de populație, în condițiile în care județul Bacău numără 601.387 de persoane, iar Vaslui are 374.700 de locuitori.
Reguli noi pentru adresele de domiciliu
Președintele Klaus Iohannis a promulgat, la sfârșitul lunii mai, legea pentru modificarea Ordonanței de Urgență 97/2005 privind evidența, domiciliul, reședința şi actele de identitate ale cetățenilor români, care stabilește că la o adresă nu pot fi înregistrate cu cartea de identitate mai mult de zece persoane.
„Nu poate fi înscrisă în actul de identitate adresa de domiciliu dacă în Registrul Național de Evidență a Persoanelor sunt înregistrate mai mult de 10 persoane la adresa respectivă. Limita nu se aplică în cazul titularului unui drept locativ asupra imobilului situat la adresă sau membrilor familiei extinse. Prin familie extinsă să înțelege titularul dreptului locativ, soțul, soția acestuia, rudele titularului şi cele în linie colaterală până la al patrulea grad inclusiv”, prevede legea.
Nerespectarea acestei prevederi se sancționează cu amendă de la 75 lei la 150 lei.
Legea mai prevede că persoanele care, din diferite motive, locuiesc la alte adrese decât cea din actul de identitate vor fi obligate ca, în termen de 15 zile de la mutare, să solicite la serviciul public comunitar de evidență a persoanelor schimbarea domiciliului sau înscrierea mențiunii privind stabilirea reședinței şi să ceară înscrierea în cartea de imobil.
