Un control al comisarilor de mediu riscă să se transforme într-un nou scandal. Asta pentru că o încălcare flagrantă a normelor de mediu a scăpat nesancționată, din cauza unor erori strecurate în modul de întocmire a procesului verbal de constatare a ilegalităților. Practic amenzile aplicate au fost date unei entități care nu a avut nimic de a face cu lucrările ilegale. Din acest motiv, sancțiunile aplicate atunci au fost anulate definitiv în instanță, iar măsurile dispuse de comisarul de mediu nu au putut fi puse în aplicare.
„Eu zic că am încercat să fac ceva bun”
În fapt, în luna mai 2021, comisarii de la Garda de Mediu au constatat că în rezervația naturală Turbăria Dersca, protejată prin lege, a fost construit un dig, fără acte de reglementare din punct de vedere al mediului. Lucrările de construcţie au fost realizate cu materiale rezultate din construcţii şi demolări (n.r. – căzătura rezultată în urma reparaţiei a 20 de km de drumuri comunale), cât şi cu pământ. Situația a avut ecouri inclusiv la nivel național, iar comisarii de mediu ajunși la fața locului au constatat că lucrările se desfăşurau pe un teren deținut de primarul comunei, Viorel Lozneanu, care a invocat din start că terenul cu pricina ar fi proprietatea lui personală, nicidecum aș primăriei, iar lucrările le-a efectuat în nume propriu
. „Eu am titlu de proprietate pe teren. Eu am cumpărat. Dumnealor spun că este în aria protejată, eu spun că nu este. O să demolez dacă trebuie să demolez. Mă supun legii. Dar, eu zic că am încercat să fac ceva bun. Se întâmplă un incendiu, nu are pe unde intra maşina de pompieri. Aşa are pe unde. Nu aveai de unde scoate apă”, a spus atunci primarul Viorel Lozneanu.
Amendă drastică, dar dată cui nu trebuia
Au urmat o serie de controale în lanț, inclusiv de la Administrația Națională „Apele Române” (ANAR), dar și Inspectoratul de Stat în Construcții. Doar că, în urma controalelor, comisarii de mediu nu l-au sancționat pe primarul comunei, ci Unitatea Administrativ Teritorială, care s-a ales cu două amenzi, una de 50.000 lei, iar cealaltă de 20.000 de lei, pentru realizarea lucrărilor fără acord de mediu şi pentru depozitarea deşeurilor în afara spaţiilor neautorizate. De asemenea, administraţia locală a fost obligată să desfiinţeze lucrările efectuate ilegal şi să aducă zona la starea iniţială.
Termenul limită de refacere a zonei stabilit de comisarii de mediu a fost 27 iunie 2021. La fel, ANAR a sancționat primăria cu 45.000 de lei pentru realizarea digului. În schimb, Inspectoratul de Stat în Construcții l-a sancționat în mod direct pe primarul Viorel Lozneanu.
Primăria a contestat în instanță procesele
Prin urmare, Primăria comunei Lozna a contestat în instanță procesele verbale de sancționare întocmite de Garda de Mediu și Apele Române, pe motiv că făptuitorul nu a fost instituția, ci Viorel Lozneanu, care a acționat în nume propriu, ca persoană fizică, și nu în calitate de primar. În urma proceselor derulate la Judecătoria Dorohoi, dar și la Tribunalul Botoșani, ambele procese verbale încheiate de Garda de Mediu și ANAR au fost desființate în instanță. Ba mai mult, cele două instituții au fost obligate să plătească și cheltuielile de judecată în favoarea Primăriei Lozna.
Fiasco total cu intervenția Gărzii de Mediu
Încă de la primele sentințe ale Judecătoriei Dorohoi, care au dus la anularea amenzilor aplicate de Garda de Mediu și Apele Române, secretarul comunei Lozna, Ștefan Ciprian Murăreanu, a spus că decizia instanțelor era de așteptat.
„Cei de la Garda de Mediu și <<Apele Române>> s-au bazat pe un ordin de ministru în care se menționa că noi am deține 80 la sută din rezervație, ori noi am solicitat un document de la Cadastru prin care am dovedit că nu deținem nicio palmă de pământ acolo. Prin urmare, ei au aplicat sancțiunile eronat, pe Primărie, deși făptuitorul era altcineva, în speță primarul comunei, care a acționat ca persoană fizică, în nume propriu”, a explicat Ștefan Ciprian Murăreanu.
Cert e că și măsurile dispuse atunci de comisarii de mediu – dezafectarea digului construit ilegal şi readucerea zonei la stadiul iniţial – au fost anulate și ele întrucât au vizat o altă persoană, nu pe cel care le-a executat. În schimb, când au revenit pe teren, la începutul anului 2022, comisarii de mediu au realizat că acel depozit de deșeuri de materiale de construcții de pe malul apei a dispărut. Prin urmare, au cerut documentele care să ateste că acele deșeuri au fost predate la un operator autorizat, dar nici acest lucru nu s-a aflat, prin urmare exisă posibilitatea ca acest lucru să se fi făcut fără acte.
Atitudine suspectă
Deocamdată nu se știe dacă întocmirea greșită a procesului verbal de sancționare a fost o eroare de informare sau o adevărată strategie. Asta pentru ca amenzile întocmite greșit să acopere „gura lumii”, comisarii de mediu să spună că și-au făcut treaba, dar în realitate cei responsabili să scape basma curată. Cert este că acel comisar de mediu care a întocmit procesul verbal de sancționare de la Lozna, Liliana Popovici, este anchetată acum de procurorii DNA pentru presupuse fapte de corupție.
Până acum, însă, anchetatorii nu au precizat dacă printre subiectele investigate se află și cazul de la Lozna. În schimb, există unele informații că la controlul de la Lozna au fost de față inclusiv un reprezentant al Agenției Naționale pentru Arii Naturale Protejate, care a fost „invitat” să părăsească biroul în momentul întocmirii procesului verbal de sancționare.
Zeci de percheziții ale DNA
Pe 29 martie a.c., procurorii DNA au efectuat 64 de percheziţii în judeţele Botoşani, Suceava şi Iaşi, într-un dosar ce vizează suspiciuni privind săvârşirea unor infracţiuni de corupţie şi asimilate celor de corupţie, comise în perioada aprilie – octombrie 2022. Potrivit unui comunicat de presă transmis de DNA, ancheta vizează „modalitatea de efectuare a unor controale la agenţi economici şi unităţi administrativ-teritoriale, pe linie de protecţie a mediului”. Percheziţiile au avut loc la sedii ale unor instituţii publice şi la domiciliile unor persoane fizice şi sediile unor societăţi comerciale.
În urma descinderilor, anchetatorii au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și luarea unor măsuri preventive față de un număr de 17 inculpați.
Astfel, Ovidiu Rotaru și Liliana Popovici, ambii comisari de mediu în cadrul Gărzii Naționale de Mediu, Comisariatul Județean Botoșani, și Florin Radeș, consilier în cadrul Agenției pentru Protecția Mediului Botoșani, au fost reținuți pentru 24 de ore pentru săvârșirea, în forma autoratului, a complicității și a instigării, la abuz în serviciu dacă funcționarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, fals intelectual, luare de mită și folosirea, în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații, în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite. Ulterior, primii doi au fost plasați în arest la domiciliu, iar ultimul sub control judiciar.
Alte 14 persoane plasate sub control judiciar
Tot sub control judiciar pentru 60 de zile au fost plasate alte 14 persoane dintre care trei comisari de mediu Silvia Lucia Ureche, Gabriel Stoica și Cristian Nicolae Ciobanu, și 11 persoane fizice, oameni de afaceri. În sarcina acestora a fost reținută comiterea, în forma autoratului, a complicității și a instigării la o serie de infracțiuni precum abuz în serviciu dacă funcționarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, fals intelectual, folosirea, în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații, în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite dar și dare de mită.
Fapte grave
În ordonanțele procurorilor se arată că, în cauză, există date și probe care conturează următoarea stare de fapt.
Astfel, în perioada aprilie – octombrie 2022, inculpații, funcționari publici în cadrul Gărzii Naționale de Mediu, Comisariatul Județean Botoșani și Agenției pentru Protecția Mediului Botoșani, și-ar fi îndeplinit în mod defectuos îndatoririle de serviciu, prin încălcarea dispozițiilor din legi primare, în contextul activităților de inspecție și control desfășurate în domeniul protecției mediului la diverși agenți economici și unități administrativ – teritoriale (comisari de mediu) ori în contextul activității de emitere/revizuire/acordare viza anuală cât și de urmărire a îndeplinirii cerințelor legislației de mediu din actele de reglementare (consilier în cadrul Agenției pentru Protecția Mediului).
„Concret, aceștia ar fi omis să ateste în documentația de control întocmită, cu ocazia controalelor efectuate, toate faptele de încălcare a legislației de mediu ori ar fi atestat aspecte necorespunzătoare adevărului cu privire la neconformități/încălcări ale legislației de mediu identificate, pentru care nu ar fi aplicat sancțiunile legale”, au arătat procurorii DNA.
În fapt, susțin anchetatorii, aceștia nu ar fi aplicat sancțiunile corespunzătoare în cazul unor incendii de vegetație despre care cunoșteau că ar fi fost provocate intenționat, în aceeași manieră procedând și în cazul unor depozitări nelegale de deșeuri din construcții și demolări.
Descoperiri inclusive în tezaurul Muzeului
Rezervaţia naturală de la Lozna a fost declarată arie protejată prin Legea 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional – Secţiunea a III-a – arii protejate şi se suprapune sitului Natura 2000 – Turbăria de la Dersca.
Este vorba de o mlaştină preistorică turboasă, care se întinde pe circa 10 hectare, cu pajişti, turbării şi lacuri eutrofe în care trăiesc peste 200 de flori sălbatice, ferifi, muşchi şi alte plante specifice acestui habitat. Printre acestea pot fi enumerate şi ligularia, bujorul, orhideea, omagul,daria, salcie târâtoare sau arnică. În plus, de-a lungul mlaştinii şi a lacurilor trăiesc numeroase specii de păsări şi animale, printre care şi lebedele, găinuşa de baltă, pescăruşul râzător,cucul, stârcul roşu sau iepurele de câmp.
Turbărie importantă și din punct de vedere arheologic
Pe lângă importanţa botanică şi faunistică, turbăria de la Dersca este importantă şi din punct de vedere arheologic. În 1952, un grup de muncitori care săpa după turbă a dat peste construcţii vechi din lemn, înghiţite de mlaştină, bine conservate. Odată scoase la suprafaţă, fără asistenţă de specialitate, aceste construcţii s-au distrus în contact cu aerul. În 1959, o altă echipă de muncitori a găsit o monoxilă, adică o barcă scobită într-un trunchi de copac. Tot în această turbărie, legată de aceste locuinţe din lemn, s-a descoperit şi un pod vechi de 2000 de ani, perfect conservat.
Acest pod a fost salvat şi se află expus la Muzeul Judeţean de Istorie Botoşani. Tot aici s-a găsit un tezaur de unelte din fier, de origine dacică, folosite la dulgherie, fierărie şi lucrări agricole. Piesele de fier au rezistat și fac parte din tezaurul Muzeului Judeţean de Istorie Botoşani. Iar digul cu pricina fusese ridicat în rezervație pentru ca primarul să poată iriga o grădină de legume.
