Profesorul universitar Ion Pop a fost desemnat în această seară laureat al Premiului Național de Poezie „Mihai Eminescu” – Opera Omnia pentru anul 2022, distincția fiindu-i acordată în cadrul unei gale desfășurate la Cinematograful „Unirea” din municipiul Botoșani.
Laureatul celui mai important premiu din literatura românească a fost ales de un juriu alcătuit din președintele Uniunii Scriitorilor din România, Nicolae Manolescu, și poeții Dan Cristea, Nicolae Oprea, Angelo Mitchievici, Marta Petreu, Vasile Spiridon şi Ioan Holban.
Pentru acest premiu au mai fost nominalizați Ioan Moldovan, Ioan S. Pop. Casian Maria Spiridon, Arcadie Suceveanu, Lucian Vasiliu, Doina Uricariu, Magda Cârneci şi Nichita Danilov.
Universitar şcolit la Geneva
Ion Pop (născut la 1 iulie 1941, Mireșu Mare, Maramureș) este un profesor universitar, teoretician al avangardei literare, poet, critic și istoric literar român. A debutat cu versuri în revista „Steaua” (1959) și editorial cu „Propunere pentru o fântână” (1966). A coordonat în calitate de redactor-șef Revista „Echinox” vreme de 17 ani și a fost decan al Facultății de Litere din cadrul Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj.
Profesorul a studiat la o celebră școală de critică din Geneva și a condus Institutul Cultural Român din Paris. A scris mai multe antologii în limba franceză, monografii ale unor scriitori români și a coordonat editarea primului dicționar al operelor literare românești, ordonate alfabetic în trei volume. Ion Pop este membru al Uniunii Scriitorilor din România şi a fost decorat cu Ordinul național „Pentru Merit” în grad de Ofițer (1 decembrie 2000) „pentru realizări artistice remarcabile și pentru promovarea culturii, de Ziua Națională a României”.
Poezie sub semnul muncii asidue
Scriitorul Vasile Spiridon a făcut un laudatio bogat laureatului, aducând aprecieri eforturilor sale neîntrerupte de îmbogățire a moștenirii culturale printr-o creație artistică valoroasă.
„Poezia lui s-ar caracteriza prin îmbinarea dintre litera scrisă și munca albinei. Domnul profesor Pop este un om foarte activ.
Așa cum îl vedeți de firav, are o putere de muncă extraordinară. Sunt fascinat de ceea ce poate face o albină. Nu are nevoie de niciun fel de instrument de măsurare sau de corectare a direcției, cum poate face ea acel fagure și cum poate să iasă un aliment care este practic inalterabil? Și la fel puterea ei de a lucra împreună. Să ne gândim la statul pe care îl visa Mihai Eminescu sub forma unui stup de albine. O primă caracteristică asta ar fi. Pe de o parte munca, hărnicia, iar pe de o parte litera scrisă, iar în limba ebraică litera și albina au aceeași rădăcină”, a explicat Vasile Spiridon.
Despre creația laureatului Premiului Eminescu: „Spiritul este acela care întotdeauna iese învingător”
El a indicat principalele teme tratate de Ion Pop, arătând nu doar caracterul prolific al operei sale, ci și viziunea reflexivă a poetului.
„S-ar mai caracteriza și printr-o nuanță livrescă, dar nu atât de livrescă încât să-l suspectăm că de fapt împrumută din discursul critic ceea ce scrie în poezie. Este vorba despre o aplecare spre reflexivitate care duce cu gândul la timpul pierdut, la copilărie, la anii care trec, la neputința existențială, seninătatea în fața slăbirii puterilor omenești.
Dar iată spiritul este acela care întotdeauna iese învingător. Și nu trebuie să uităm caligrafia fină din poezia sa. Este un poet delicat, toată poezia sa stă sub semnul delicateții, sub semnul cumințeniei. Acest poet firav știe să se închidă în sine ca într-o carapace pentru a crea, deși este foarte activ pe tărâm obștesc. Îmi exprim admirația față de tot ceea ce face, pentru că este un model pentru critica literară românească, un simbol al spiritului”, a completat Vasile Spiridon.
„Am căutat întotdeauna să cobor sub suprafețe”
Profesorul Ion Pop se identifică cu generația șaizecistă a literaturii române, despre care subliniază că a refăcut legăturile cu moștenirea interbelică, curmate în timpul comunismului.
„E un pic intimidant să vorbești despre tine însuți în fața unei adunări ca aceasta. Sunt obligat totuși să o fac, pentru domnul Vasile Spiridon, atât de generos în prezentarea domniei sale, a amintit câteva date din viața mea literară. Eu am fost un om al literelor dintotdeauna, de când mă știu conștient pe lumea asta. M-am străduit să scriu cât mai bine. Poezia mea și scrisul meu în general este de asociat cu generația 60, adică a unor scriitori cu care am fost alături și prin vârstă, și prin modul de a scrie.
Adică generația neomodernistă, care a învins realismul socialist, dogmatic, marcat crunt de factorii ideologici și de cenzură. Este generația care a reușit să reabiliteze total dimensiunea estetică a literaturii, limbajul ei specific și cu puterile mele modeste am încercat și eu să particip la acest proces de reabilitare. Această generație a refăcut legăturile întrerupte brutal de comunism cu literatura interbelică. Sunt poeți care rămân în cartea de aur a literaturii române și sunt valorile la care se raportează astăzi lumea. Eu nu accept niciodată rămânerea la aspectul spectacular al lumii. Nu mi-am pierdut încă toate simțurile, deși s-a vorbit mult despre ființa firavă care am devenit. Eu am căutat întotdeauna să cobor sub suprafețe, mai interesat de ceea ce este statornic, ceea ce ține de tiparele lumii noastre”, a mărturisit poetul laureat.
Premiat şi făcut cetăţean de onoare
Poetul a intrat în posesia unui premiu în valoare de 25.000 de lei, care i-a fost acordat de primarul Cosmin Andrei, şi a devenit Cetățean de Onoare al municipiului Botoșani.
Premiul Național de Poezie „Mihai Eminescu” – Opera Omnia a fost înființat în 1991, de atunci succedându-se 32 de ediții.
Laureați au mai fost Mihai Ursachi, Gellu Naum, Cezar Baltag, Petre Stoica, Ileana Mălăncioiu, Ana Blandiana, Ștefan Augustin Doinaș, Mircea Ivănescu, Cezar Ivănescu, Constanța Buzea, Emil Brumaru, Ilie Constantin, Șerban Foarță, Angela Marinescu, Gabriela Melinescu, Adrian Popescu, Mircea Dinescu, Cristian Simionescu, Dorin Tudoran, Dinu Flămând, Ion Mircea, Nicolae Prelipceanu, Ion Mureșan, Gabriel Chifu, Gheorghe Grigurcu, Mircea Cărtărescu, Aurel Pantea, Liviu Ioan Stoiciu, Ovidiu Genaru, Vasile Dan, anul trecut câștigând Marta Petreu.