Decizie șoc a instanțelor din Botoșani, care au obligat Inspectoratul de Poliție Județean (IPJ) să plătească unei botoșănence despăgubiri de peste 20.000 de lei, după ce autoturismul acesteia a fost distrus în perioada în care se afla în custodia poliției.
La „nota de plată” se mai adaugă alți 10.000 de lei ce reprezintă cheltuieli de judecată. Decizia a fost pronunțată săptămâna aceasta, după un proces care a durat mai bine de trei ani în care au fost chemate la bară mai multe instituții de forță ale statului român considerate responsabile de situația creată. Magistrații au respins însă pretențiile față de celelalte instituții, dar au pus poliția la plată.
„Admite in parte acţiunea în contradictoriu cu paratul IPJ Botoșani, respectiv admite in parte capătul de cerere având ca obiect despăgubiri referitoare la autoturismul xxx cu nr de înmatriculare yyyy, cu seria de șasiu zzzz. Obligă pe pârâtul IPJ Botoșani sa plătească reclamantei suma de 20.210,04 lei cu titlu de despăgubiri. (…) Obligă pe pârâtul IPJ Botoșani să plătească reclamantei suma de 8470 lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând onorariu avocat și onorarii experţi auto. În tem. art 18 din OG 51/2008 obligă pe pârâtul IPJ Botoșani să plătească statului suma de 1115,50 lei cu titlu de taxă de timbru, corespunzător pretenţiilor admise, de plata careia a fost scutita reclamanta”, se arată în hotărârea instanței.
Sentința nu este definitivă și poate fi atacată cu apel. Interesant este și faptul că botoșăneanca A.M.I., cea care ar urma să primească toate aceste despăgubiri, este de fapt soția celui mai mare traficant de heroină capturat în județul Botoșani, în istoria modernă.
Traficat prins după o operaţiune strict secretă
Povestea a început în urmă cu mai bine de opt ani, când, în urma unei operațiuni organizată de Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) – Structura Centrală, în comuna Curtești a fost capturat un membru al unei importante rețele de traficanți care alimenta cu droguri țările din vestul Europei, în principal heroină livrată din Pakistan.
Pe numele său Abdul Aziz Butt, acesta se stabilise în județul Botoșani de câțiva ani și chiar se căsătorise cu o botoșăneancă, A.M.I., cei doi închiriind o casă în comuna Curtești. Arestat preventiv în decembrie 2014 pentru constituire de grup infracțional organizat și trafic internațional de droguri, Abdul Aziz Butt a stat închis până pe 3 mai 2016, când a fost plasat în arest la domiciliu. Alți doi suspecţi, Khush Rang Khan şi Mahmood Asif au fost arestaţi în lipsă, pe numele lor fiind emise mandate europene de arestare. Capturat în Statele Unite ale Americii, Mahmood Asif a fost extrădat pe 23 august 2017. Cât îl priveşte pe Khush Rang Khan, acesta nu a fost localizat. Operațiunea a fost una „strict secretă” și numai cotidianul „Monitorul de Botoșani” a relatat atunci întreaga istorie.
Maşină avariată în curtea Poliţiei
Trimişi în judecată de DIICOT Iaşi, cei trei pakistanezi au fost condamnaţi definitiv de Curtea de Apel Iaşi la închisoare cu executare. Abdul Aziz Butt s-a ales cu o pedeapsă de șapte ani și patru luni de închisoare, dar în iulie 2019 el a fost eliberat condiționat și expulzat din România.
În schimb, soția lui, A.M.I., a continuat bătălia cu instituțiile din România, disputa fiind legată de un autoturism Mercedes CLS 320 pus sub sechestru în urma perchezițiilor organizate de DIICOT în decembrie 2014. Mașina a rămas indisponibilizată în curtea Serviciului Rutier Botoșani, din Zona industrială a orașului, iar în urma unor procese câștigate în instanță, magistrații au dispus ridicarea măsurii sechestrului, autoturismul fiind restituit proprietarilor pe 26 septembrie 2019.
Însă, în procesul verbal întocmit la acea dată se menționa că Mercedesul nu a fost predat în starea tehnică corespunzătoare avută la data indisponibilizării, acesta prezentând „sigiliile rupte și mai multe urme de lovire, provocate prin căderea cărămizilor de pe peretele aflat în spatele autovehiculului, precum și mucegăirea tapițeriei interioare și alte numeroase defecte mecanice”.
Prin urmare, botoșăneanca a dus imediat autoturismul la un service auto autorizat, costul reparațiilor fiind estimat la 80.807,52 lei, constând în manoperă, vopsitorie și piese de schimb.
IPJ pus să plătească despăgubiri
Femeia a adunat toate hârtiile, după care, în octombrie 2019, a dat în judecată statul român, în cadrul unei acțiuni de răspundere delictuală, solicitând ca prejudiciul de peste 80.000 de lei să fie acoperit de instituțiile răspunzătoare, în speță Ministerul Public, prin Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – DIICOT – structura centrală și Ministerul de Finanțe.
Citate în proces, instituțiile menționate au reacționat imediat invocând faptul că acestea nu pot răspunde pentru aceste pagube, în condițiile în care autoturismul fusese lăsat în custodia IPJ Botoșani, care trebuia să asigure implicit și condițiile de depozitare. Așa se face că Judecătoria Botoșani a respins în primă fază solicitarea femeii pe motiv că acțiunea ar fi fost îndreptată împotriva unor instituții care nu au avut nicio calitate în privința modului în care a fost asigurat sechestrul.
Doar că botoșăneanca nu a vrut să renunțe și s-a îndreptat împotriva IPJ Botoșani, motivat de faptul că autoturismul nu a fost depozitat în condiții care să îi asigure integritatea, la bară fiind chemați inclusiv cei care trebuiau să se ocupe direct de mașina indisponibilizată. Noul proces a început în 2020 și s-a terminat săptămâna aceasta când IPJ Botoșani a fost obligat la plata despăgubirilor și a cheltuielilor de judecată.
Serie de expertize pentru stabilirea prejudiciului
Pentru stabilirea prejudiciului a fost nevoie de o serie de expertize, dar și de o serie de clarificări după formularea unor obiecțiuni.
Deocamdată, reprezentanții IPJ nu au comentat sentința, însă, întrucât normele interne îi obligă pe reprezentanții instituțiilor să epuizeze toate căile din justiție în cazul unor prejudicii, cel mai probabil polițiștii vor contesta decizia la Tribunal.
Prin urmare, procesul s-ar mai putea întinde pe câțiva ani, mai ales că procedura civilă implică în astfel de situații și un posibil recurs la Curtea de Apel Suceava
Chiar dacă despăgubirile reprezintă numai un sfert din suma pretinsă de femeie, victoria obținută de botoșăneancă arată că instituțiile statului sunt răspunzătoare de bunurile ridicate în urma deciziilor de indisponibilizare.
Despăgubiri şi pentru un alt botoşănean
De altfel, cazul nu este singular. În 2004, un alt botoșănean, care a cumpărat un BMW adus din străinătate, s-a ales cu mașina indisponibilizată pe motiv că aceasta figura ca fiind furată din țara de origine.
După mai multe procese, el a dovedit că a fost cumpărător de bună credință, iar instanța i-a restituit mașina. Doar că atunci când a mers să o recupereze, bărbatul a descoperit că autoturismul avea sigiliile rupte, iar o parte dintre echipamente lipseau.
A urmat un proces în civil, iar IPJ Botoșani, care avusese mașina în custodie, a fost obligat de instanță să-i plătească botoșăneanului despăgubiri de 6.614 lei și 1.223 de lei drept cheltuieli de judecată, suma fiind achitată în primăvara lui 2009.
