Risipa alimentară este un fenomen care a luat amploare în ultimii ani, constituind un pericol tot mai greu de gestionat. În ciuda campaniilor de informare, ceea ce a venit de hac acestei probleme a fost, însă, inflația.
Majorarea prețurilor a generat și o schimbare de paradigmă în comportamentul de consum, determinându-i pe unii români să fie mai atenți cu banii cheltuiți pe mâncare, dar și cu risipa alimentară. Dacă în urmă cu ceva timp, pe foarte mulți nu îi interesau produsele cu discount, acum au devenit atrași în mod special de acestea.
Covrigăriile, patiseriile au programe de diminuare a risipei alimentare prin reducere prețurilor la jumate, înainte de închidere. Aceste reduceri se aplicau şi înainte de valul de scumpiri, dar acum sunt și mai căutate. Supermarketurile și hipermarketurile au, de asemenea, reduceri periodice la produsele perisabile și nu numai. Prin această inițiativă, o mare parte din risipă este evitată, producătorii rămân cu un câștig, fie el cât de mic, iar consumatorii fac economii.
Vânătoarea de reduceri – o modalitate de supraviețuire
Vânătoarea de reduceri a devenit deja un stil de viață pentru unii si cea mai buna metodă de a face cumpărături în contextul actual al economiei. Astfel, seara, căci atunci apar numeroasele reduceri, sunt luate cu asalt vitrinele si rafturile magazinelor de așa-numiții ,,vânători de reduceri”.
În rândurile lor nu se numără numai oameni cu posibilități financiare reduse, ci și cei care au o situație mai comodă, dar preferă să economisească pentru alte scopuri. Pe premisa ca orice bănuț contează, ei își așteaptă rândul la cozile imense care se formează pentru reduceri. La o simplă analiză vizuală a celor de la rând, se observă diversitatea lor de statut social, vârstă, îndeletnicire.
„Banii nu mai ajung”
La unul dintre magazinele lanțului Kaufland din municipiul Botoșani, într-o seară în care s-au făcut reduceri la carne și mezeluri, printre cei interesați se află și o mamă cu trei copii, pentru care reducerile nu au prezentat niciodată interes până în momentul în care inflația a început să fie tot mai insuportabilă.
,,Viața cu trei copii este scumpă, muncesc si eu si soțul, dar banii nu mai ajung.(…) Am căutat să fac bani mai mulți, nu prea funcționează pentru că am o vârstă și am zis, hai să văd, unde mai pot reduce dacă bani mai mulți nu pot să fac. Am văzut că toată lumea e după reduceri și așa am învățat și eu să cumpăr după ele.(…) nu cumpăr azi ulei, o să cumpăr mâine, când este la reducere”, spune femeia.
„Ce pot lua eu cu o pensia asta mică”
Într-un alt supermarket din Botoșani se găsesc alți oameni cărora inflaţia le dă mari bătăi de cap. Printre cei care examinează un colț special amenajat pentru produsele ce aproape și-au depășit termenul de valabilitate și sunt reduse, se află și un bătrân. Este vizibil uimit cu fiecare produs pe care îl ridică.
,,E scump, chiar și așa, cu astea, cu reducerile. Nu vor să mai trăim, ce pot lua eu cu o pensia asta mică. Soția e bolnavă, toată pensia se duce pe medicamente, și mai trăiește, da, tot din pensia mea”, spune bărbatul.
„Îmi dă maică-mea bani, dar nici ea nu are”
Preţurile mari nu-i afectează, însă, doar pe adulţi, ci chiar şi pe copii. Un adolescent care aștepta într-o seară la o covrigărie împreună cu mai mulți prieteni, apreciază lipsa banilor ca fiind o problemă majoră pentru care toată lumea este responsabilă.
,,E afacere cu astea reduse.(…) Nu ajung banii pentru ca oamenii mari, ăștia, adulții, părinții noștri, nu votează ce trebuie.(..) Îmi dă maică-mea bani, dar nici ea nu are, e plecată în străinătate și nu prea îi cer„, spune tânărul.
Alimente tot mai scumpe
Începând cu 2021, produsele alimentare au început să se scumpească accelerat. Astfel, unele produse de bază au ajuns să coste mai mult decât dublu față de acum doi ani. Spirala inflaționistă nu pare să se oprească. (N.R. – Un material pe larg pe această temă puteţi citi aici).
În intervalul martie 2021- martie 2022, gazele naturale se scumpiseră cu 47%, iar combustibilul cu 35%, zahărul cu 62%, untul cu 45%, cartofii 36%, mălaiul 25%, făina de grâu 22%. Carnea de porc și ouăle au suferit creșteri de prețuri asemănătoare.
În cazul în care comparăm martie 2023 cu martie 2022, avem de-a face din nou cu scumpiri uriașe, în medie 63% la zahăr, unt 47%, lactatele scumpindu-se cam cu același procent, făină 31%, cartofi 35%, ulei 34%. Prețurile la gaze au crescut cu 28%, respectiv 21% la energie electrică, iar inflația era calculată ca fiind 16%.
Prețurile tot mai mari la alimente au determinat schimbări în obiceiurile de consum ale românilor, care au redus bugetul alocat pentru asta, potrivit declarațiilor retailerilor din piață.
