Un fost primar care a vrut să „aranjeze” alegerile din comună, aducând ilegal în localitate mai mulți votanți fideli familiei sale, a scăpat de condamnarea penală întrucât faptele s-au prescris.
După un proces care a durat șase ani, magistrații au dispus încetarea procesului penal ca urmare a intervenirii prescripției răspunderii penale. Sentința a fost pronunțată de Judecătoria Botoșani pe 25 aprilie a.c., toți cei 12 inculpați trimiși în judecată scăpând de orice răspundere. Hotărârea nu este definitivă întrucât între timp fostul primar a formulat apel. Prin urmare, dosarul ar urma să fie analizat și de Curtea de Apel Suceava.
Trimis în judecată pentru tentativă de fraudare a alegerilor
Fost primar în comuna Slatina, din județul Suceava, Ilie Gherman a fost trimis în judecată în martie 2017 pentru fals intelectual, participație improprie la fals intelectual sub forma instigării, instigare la uz de fals, instigare la fals în declarații și instigare la fraudă la vot, toate în formă continuată.
În boxa acuzaților au mai ajuns alte 11 persoane, printre care două referente din cadrul Primăriei comunei Slatina, dar și alte nouă persoane care ar fi contribuit sub o formă sau alta la tentativa de fraudare a alegerilor.
În cazul lor, anchetatorii au reținut diverse infracțiuni legate de fals sau complicitate la frauda la vot. Inițial, procesul s-a derulat la Judecătoria Fălticeni, dar în noiembrie 2017 dosarul a fost strămutat la Botoșani. Așa se explică de ce sentința a fost pronunțată de Judecătoria Botoșani.
Votanţi convinşi să-şi schimbe reşedinţa
În fapt, anchetatorii au stabilit că, în perioada martie – aprilie 2016, în vederea câștigării unui număr mai mare de voturi, Ilie Gherman, fostul primar din comuna Slatina, a abordat direct sau indirect un număr de 11 persoane pe care le-a convins să își stabilească reședința în Slatina, pentru a dobândi astfel drept de vot în această localitate, sens în care împreună cu cele două referente din cadrul Primăriei comunei Slatina a emis un număr de 11 adeverințe care atestau în mod nereal că titularii acestora dețin fiecare câte un imobil tip locuință pe raza localității Herla, din comuna Slatina, cu care figurează înscriși în evidențele Primăriei.
Alegătorii fictivi s-au prezentat la Serviciul Public Comunitar Local de Evidență a Persoanelor din Fălticeni, unde au obținut cărți de identitate cu domiciliul în comuna Slatina. Așa se face că la data de 5 iunie 2016, când au avut loc alegerile locale, zece dintre ei au votat în cadrul Circumscripției Electorale nr. 93 Slatina, deși nu aveau acest drept, având în vedere modul fraudulos în care au obținut reședința în această localitate.
Manevră pusă la cale de primar
Manevra a fost pusă la cale, susțineau procurorii, chiar de fostul primar Ilie Gherman, care a deținut această funcție timp de 20 de ani în perioada 12 iunie 1996 – 22 iunie 2016, iar ultimul mandat (15 iunie 2012 – 22 iunie 2016) l-a câștigat la o diferență mică, respectiv 45 de voturi. Totodată, trebuie remarcat că temerea lui a fost justificată oarecum în contextul în care acesta, la alegerile din data de 5 iunie 2016, a pierdut fotoliul de primar la o diferență de numai 7 voturi.
În plus, nu s-a apelat la ajutorul unor străini, ci la persoane din anturajul primarului sau a fiului acestuia, inclusiv la niște rude mai îndepărtate.
În timpul procesului, fostul primar nu a dorit să dea declarații în fața instanței, prevalându-se de dreptul la tăcere. În schimb, toți ceilalți au susținut că nu ar fi fost vorba de o fraudă la vot, ci de faptul că s-ar fi încercat obținerea unei finanțări pentru construcția unei săli de sport, context în care era nevoie de mai mulți „sportivi care să domicilieze sau să aibă reședinţă în zonă”.
Acuzaţii negate în instanţă
Totodată, cele două referente au invocat că nu au emis acele adeverințe pentru schimbarea domiciliului, ci în alte scopuri, pentru luarea în spațiu de către niște localnici, la mijloc fiind vorba de o eroare. Poveștile nu au fost luate în seamă de instanță întrucât informațiile se băteau cap în cap.
„Aceste declaraţii date în cauză sunt evident nesincere, date în scopul sustragerii de la răspunderea penală. Instanţa nu poate reţine cele susţinute de inculpata, nepoata inculpatului Gherman Ilie, şi angajată a primăriei din comună, cea care, de altfel, a completat cele mai multe adeverinţe false, care atestau că inculpații din prezenta cauză sunt proprietari ai unor imobile din localitate, că, din eroare a completat acele adeverinţe în mod greşit.
Mai mult decât atât aceasta şi-a completat chiar şi pentru ea şi pentru mama sa o astfel de adeverinţă. Din cuprinsul unei astfel de adeverinţe rezultă că este practic imposibil să nu îţi dai seama de cele consemnate în acea adeverință. De altfel, este menţionat în adeverinţă şi faptul că este eliberată pentru a servi la SPCLEP pentru eliberare act identitate.
Mai mult decât atât, susţinerile incupatei potrivit cărora aceasta trebuia să completeze nişte adeverințe de luare în spaţiu, sunt contrazise de declarațiile proprietarilor de drept ale imobilelor care au fost trecute pe respectivele declaraţii ca aparținând inculpaților. Aceștia au declarat că nici nu îi cunoșteau pe inculpați, cu atât mai puţin că doreau să îi ia pe aceştia în spaţiu”, se arată în motivarea instanței.
Faptele s-au prescris
Numai că, din cauza multitudinii de termene și a trecerii timpului, peste care s-a suprapus și deciziile Curții Constituționale a României care a stabilit că în perioada 2018 – 2022 nu a funcționat prescripția specială din cauza unor vicii legislative, faptele s-au prescris, iar magistrații au dispus, săptămâna trecută, încetarea procesului penal.
Problema este că și actualul primar al comunei Slatina, Vasile Vlăduț Gherman, văr cu Ilie Gherman, a fost trimis în judecată de procurorii Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava pentru folosirea funcţiei în vederea favorizării unor persoane. Asta după ce, în perioada noiembrie 2016 – august 2020, a semnat ordine de plată pentru ca Primăria Slatina să se aprovizioneze cu carburanți de la SC Wood Chipper SRL Cornu Luncii, în valoare de 268.622,76 de lei, adică peste 50.000 de euro, la firma respectivă asociat și administrator fiind chiar fratele său.
Dosarul abia a trecut de Camera preliminară și nu a avut niciun termen de judecată. Prin urmare, nefiind pronunțată nicio hotărâre judecătorească definitivă, toți inculpații din aceste dosare beneficiază de prezumția de nevinovăție.
