În perioada 21-22 aprilie, 80 de meșteri din zece județe ale României au fost prezenți, spre încântarea trecătorilor, pe Pietonalul Uniri din Botoșani. Aceștia s-au reunit în cadrul Târgului Meșterilor Populari, ediția a XVl-a, pentru a promova meșteșugurile autentice.
Trecând pe lângă spațiile special amenajate, puteau fi întâlnite o varietate de meşteri populari şi de artişti, dornici să îşi prezinte creaţia şi să povestească despre meşteşugul lor.
Omul care nu poate sta fără activitate
Diferitele meştesuguri prezentate la târg au atras atenţia publicului unele mai mult decât celelalte. Un bun exemplu de meşteşug care i-a atras pe vizitatori este confecţionarea de obiecte decorative din lemn. Pentru această activitate este nevoie de multă migală, dar și de mai multă forță. Responsabili pentru obiectele atent lucrate sunt doi soți din Vaslui, Mariana și Mircea Tofan. Bărbatul povestește că a fost militar de profesie, dar din lipsa unei ocupații, după ce a ieșit la pensie, s-a apucat de sculptură. El vorbește cu drag despre orele petrecute în atelier.
,,Tot ce fac, fac din pasiune. De la sculptură trecem la pictură, de la pictură trecem la pielărie”, a spus meșterul Mircea Tofan.
Soția acestuia este și ea implicată, dar se ocupă cu activități care presupun mai puțină muncă fizică deoarece, potrivit meșterului, femeile nu au forța necesară.
,,Soția coase ie populară, sculptează și ea, a încercat să sculpteze cruciulițe, lucruri din astea mărunte”, a adăugat Mircea Tofan.
Întreagă familie dedicată țesutului
Alt cort, altă poveste. Tot de familie și de această dată, dar cu implicarea mai multor generații. Este vorba despre membrii familiei Aiacoboaie din Ibănești, Botoșani. Familia este compusă din Mihaela și Viorel Aiacoboaie, fiul și nora acestora, dar și mătușa, Elena Tîrliman. Acești meșteri populari practică de 20 de ani meșteșugul țesutului atât în război vertical, cât și orizontal.
,,Eu am început căsătoriându-mă și mutându-mă la țară”, a spus Mihaela Aiacoboaie.
În perioada în care foarte mulți acuză tânăra generație de lipsa interesului pe care o manifestă față de tradiții și cultură, ea ia apărarea tinerilor. Afirmă ferm că aceștia vin cu interes spre activitățile din domeniul culturii tradiționale.
Genți unicat
Un alt stand care atrage atenția este cel a lui Liviu Sahlean. Original din satul Bucșoaia, orașul Frasin, județul Suceava. El povestește că a avut un număr impresionant de meșteșuguri cărora le-a dedicat timpul în toată viața sa, toate au marcat o anumită perioadă, dar este decis să rămână la pasiunea pentru piele și lemn. Cele două materiale se unesc într-o notă indedită sub mâinile meșterului, dând viață celor mai originale genți.
Bărbatul atrage atenția aspura celei mai bune metode de a învăța unul din meșteșuguri, prin furt. ,,Recunosc, poa să vină să mă lege, am furat meserie.”, a declarat Liviu Sahlean.
Lutul care prinde viaţă
Cristi Zaharie este un meșter care și-a descoperit recent măiestria în confecționarea figurinelor de lut, dar pasiunea pentru artă l-a ghidat mereu în viața, el fiind caricaturist de meserie. ,,E o pasiune mai nouă. M-au inspirat Domnul Diaconu și Domnul Craioveanu. Mi-a plăcut, am încercat-o și, primind recenzii bune, am continuat”, mărturisește meșterul Cristi Zaharie.
Pentru figurinele din lut, ca și pentru celelalte meșteșuguri, se depune o muncă asiduă. ,,Lutul este frământat, personajul începe să prindă contur și se adaugă separat hainele. Este un fel de croitorie din lut. Fiecare lucrare este unicat. Nu sunt realizate pe matrițe”, a adăugat Cristi Zaharie.
