Oamenii de la ţară aşteaptă internetul de mare viteză promis de guvernanţi. Dacă unii vor doar să se conecteze mai bine la reţelele de socializare, alţii speră că internetul de mare viteză le va aduce o şansă în plus copiilor pe băncile şcolii.
În România sunt 1.476 de localități în care oamenii nu au acces la nicio rețea de internet fix de mare viteză (viteză de download de minim 100 Mbps), potrivit datelor oficiale disponibile la acest moment. Statul verifică acum aceste informații, pentru a demara investiții cu fonduri de 94 milioane de euro din PNRR.
Semnal căutat cu scara
Una dintre aceste comune este şi Mileanca. O companie care furnizează internetul fix de mare viteză a început să înlocuiască deja vechile cabluri cu performanta fibră optică. Localnicii aveau o acoperire de internet la telefoanele mobile foarte slabă, iar acum încep să se conecteze cu întreaga lume. Cristina este una dintre femeile care aşteaptă internetul de mare viteză cu sufletul la gură. Vrea să se poată conecta mai repede la noutăţile din lume, dar şi să îşi poată clădi mai bine contul de pe tik tok.
„Avem nevoie de internet pentru Facebook, Youtube. Câteodată este semnal, câteodată. Când intri pe Facebook câteodată captează bine, alteori nu. Pe internet mă uit la Facebook, Tik tok. Fac și eu tik tok-uri, dar mai rar. Pun filmulețe cu cățelul, cu copiii. Merge greu. Ne-am dori ceva cu viteză mai mare. Internetul pentru noi este important pentru că mai aflăm ba una, ba alta, descoperi mai multe din lume, ce se întâmplă”, a spus Claudia-Cristina Bighiu.
Femeia spune că până când reţeaua de mare viteză se va extinde în toată comuna, va apela la orice soluţii pentru o conexiune mai bună. Uneori chiar se urcă pe scara din șura casei pentru a avea semnal 4G la telefon să poată încărca videourile pe tik tok.
„Internetul are și părți bune și rele”
Există însă şi reale beneficii ale vitezei mai bune la Internet. La şcoala de la Codreni încă se foloseşte internetul mobil cu o viteză foarte slabă. Învăţătorii spun că o conexiune bună la internet face orele mai interesante şi le aduce copiilor mai multe cunoştinţe. Se bucură că pot totuşi să se conecteze.
„Calculatoarele mai puțin pentru că avem în fiecare clasă, videoproiector cu laptopul. Există internet în sala de informatică numai dacă ne conectăm prin wifi, iar viteza uneori e mai bună, alteori mai slabă, depinde de vremea de afară. Ne-am dori să ne conectăm la fibră pentru că viteza este foarte bună. Eu de exemplu am acasă, viteza este foarte bună. A fost foarte greu în prima parte a pandemiei, pentru că nu aveam nimic.
Eu acasă aveam internet prin router, iar semnalul era foarte slab. Făceam prin grupuri de Whatsapp sau Messenger, cum puteam și noi. Conexiunea la internet este foarte bună pentru că zilnic avem nevoie. Și la școală folosim foarte mult, chiar dacă este semnalul mai slab. Încercăm să combinăm, să ne folosim și de cărți și de Internet, pentru că nu ne putem lipsi de cărți. Dar și internetul are și părți bune și rele. Mă refer la rețelele de socializare. Ne adaptăm vremurilor. Laboratorul am început să-l folosim în toamna lui 2019 și a fost dotată școala cu de toate. Școala este nouă”, a spus Vasilica Puhăcel, profesor în cadrul şcolii din Codreni.
„Suntem rupți de lume”
Diferențe uriașe sunt chiar de la un sat la altul. În aceeași comună, internetul a ajuns în unele sate, iar în altele nici semnalul de la telefon nu este prea bun. Ceea ce duce la un mare dezavantaj chiar și pentru copii pe băncile şcolii, dar şi pentru micile afaceri.
„Stăm greu cu conexiunea. Este mai ușor cu internetul. Am băiat în clasa a V-a la școala din Mileanca. Ne-am dori să se tragă și aici dacă se poate. Pentru copil este greu fără internet. La Mileanca este, la Drăgușeni este, doar aici nu-i. E un sat mai mic, mai retras. Nu prea este semnal. Suntem rupți de lume. Am afla mai multe, vremea etc. M-ar interesa să aflu de exemplu de pe internet când cumpăr sau vând ceva”, Gheorghiță Ganj, un fermier din Codreni.
„Dorim tot ce-i mai bun și mai modern”
Şi localnicii se plâng de conexiunea slabă şi abia aşteaptă investiţiile autorităţilor. Primarul spune că va semna contractul pentru toate unităţile ce sunt în administraţia sa pentru a se bucura de o viteză cu mult mai mare la internet.
„Nu ni s-a cerut niciun fel de relație în acest sens. Ei au venit, ne-au prezentat că fibra este performantă comparativ cu cablurile care erau înainte. Cei care și-au pus sunt super mulțumiți pentru că, într-adevăr, fibra optică este mai performantă și calitatea serviciului este mai bună. Nu ni s-a cerut de la Prefectură. Nici înainte când au fost operatori locali, Telekom de exemplu, nu au venit prin Consiliul Județean, Prefectură sau UAT. Au fost firme private, au făcut contracte cu EOon-ul, cu Delgaz-ul pentru a folosi stâlpii. Implicarea noastră, a UAT-ului, nu a fost niciodată vis-a-vis de chestiile astea.
În Mileanca cel puțin se conectează mulți pentru că au și niște oferte foarte bune la preț și calitatea este superioară. Dorim tot ce-i mai bun și mai modern. Pentru instituții viteza și calitatea contează cel mai mult, iar pentru persoanele fizice mai mult cei care au copii, deci tot aceste caracteristici primează. Dar și oferta financiară. Au contracte de 200 și ceva de lei.
Cam toată lumea se gândește la calitate, dar și la bani. (…) Nu știu ce arii de acoperire mai au de făcut extindere (reprezentanții firmei, n.r.). În Codreni este o sală de IT. Școala a făcut contract, au pus un sistem autonom de internet ca să poată fi folosit. Piața concurențială: calitate-preț (…)”, a declarat Alexandru Azamfirei, primarul comunei Mileanca.
Bunici urmăriţi de peste hotare
O conexiune la internet îi ajută însă şi pe cei plecaţi în străinătate, într-un mod mai diferit. Mulţi tineri plecaţi la muncă peste hotare şi-au montat camere de supraveghere la case şi pot urmări online, ce se întâmplă în curţile caselor lor.
„E bine de cei care au internet. I-am spus și băiatului, că am camere aici și mă poate vedea. Și îmi spune <<mamaie, ce faci mamaie?>>. El mă vede când ies în grădină. Într-o zi văzuse că îmi ară cineva grădina și mi-a spus: <<cine îți ară mamaie?>>. Se uită pe telefon și mă vede”, a spus o bătrână din satul Scutari.
Modernizare cu bani din PNRR
Unul dintre obiectivele asumate de România în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) este asigurarea posibilității de acces la cel puțin o rețea fixă de bandă largă ultrarapidă (viteză de download mai mare de 100 Mbps) pentru toți utilizatorii finali.
În acest scop, România are alocate prin PNRR fonduri de 94 milioane de euro pentru implementarea unei scheme de sprijinire a locuitorilor aflați în special în zonele albe (fără rețele de internet).
Investiția de 94 milioane de euro cu bani din PNRR prevede acoperirea cu servicii de acces la internet fix de mare viteză a aproximativ 945 de localități (sate, inclusiv zonele locuite defavorizate precum cartierele mărginașe urbane sau rurale neacoperite de servicii de date sau așezările informale) în care, conform datelor ANCOM, piața nu poate livra astfel de servicii prin forțe proprii, în limita a 80 milioane de euro, la nivel naţional.
Această investiție ar trebui finalizată în ultimul trimestru al anului 2025, conform obligațiilor asumate în PNRR.
