Județul Botoșani s-a aflat anul trecut sub semnul violențelor. Iar valul de agresiuni, de la bătăi până la crime, a atins cam toate localitățile. Aproape că nu a existat sat din județ care să nu fie pus pe harta violențelor. Iar agresivitatea în spaţiul public a devenit un fenomen greu de controlat. Internetul este plin cu scene în care oamenii devin violenţi în trafic, pe stradă sau în spațiile publice.
Și dacă în trecut această tensiune din societate era doar la nivel de percepție, ieri, Inspectoratul de Poliție Județean a venit cu o serie de informații care confirmă fenomenul violenței publice. Și valul de agresivitate se răsfrânge și în familii.
Aproape zece conflicte zilnic
Anul trecut, de exemplu, polițiștii botoșăneni au intervenit la 16.561 de evenimente, în urma misiunilor fiind aplanate 3.408 de stări conflictuale, dintre care 1.606 de conflicte intrafamiliale. Tot în cursul anului 2022, au fost sesizate 1447 de infracțiuni stradale, 942 dintre ele fiind consemnate în mediul urban, iar 505 în rural, iar după momentul comiterii, 881 de infracțiuni au fost comise ziua, iar 566 de infracțiuni au fost comise noaptea.
Ce ridică, însă, cele mai mari semne de întrebare sunt însă agresiunile. Asta pentru că, potrivit reprezentanților IPJ, ponderea (47,82%) infracţiunilor comise în mediul stradal este deținută de infracţiunile de lovire și alte violențe (692), urmate de infracțiunile de amenințare (121).
Casa, un loc tot mai periculos
Și cifrele nu se rezumă doar la această statistică pentru că, în anul 2022, polițiștii au înregistrat peste 1.300 de fapte de violență în familie, 516 dintre acestea, reprezentând 38% din total, au fost comise în mediul urban și 837, reprezentând 61,8% din total, au fost comise în mediul rural, iar 1.187 de infracțiuni, reprezentând 87,7% din infracționalitatea sesizată pe acest segment, au fost comise la domiciliu și 166 de infracțiuni au fost comise în spaţiul public.
Socotind, rezultă că zilnic au fost sesizate patru infracţiuni stradale, dintre care două cu violență, şi o medie de 3,5 cazuri de violență în familie, față de 3 în trecut. Și asta doar în statisticile oficiale pentru că, la drept vorbind, pe lângă infracțiunile sesizate mai sunt o serie de fapte care nu ajung să mai fie reclamate pentru victimele nu vor să se mai complice cu anchete.
Încercând să pună capăt violențelor din familie, dar și în scopul diminuării unor riscuri iminente la adresa vieții, integrității fizice ori libertății unor persoane puse în pericol printr-un act de violență domestică, polițiștii au emis 371 de ordine de protecție provizorii, în creștere față de anul 2021, când au fost emise 296 de ordine de protecție provizorii. Dintre acestea, 369 au fost confirmate de către procuror, iar 165 au fost transformate în ordine de protecție (138 în anul 2021).
Soție înjunghiată din răzbunare
Prin urmare, violența de pe stradă s-a transferat încetul cu încetul și în sânul familiilor. Iar fapte care în trecut păreau aproape imposibil de imaginat, se întâmplă acum între parteneri de viață. În septembrie 2022, un bărbat de 55 de ani, din Botoșani, a încercat să-și ucidă nevasta. Femeia intentase divorţ, iar în ziua fatidică între cei doi a izbucnit un conflict. La un moment dat bărbatul a atacat-o pe soţie cu un cuţit şi a înjunghiat-o de mai multe ori. În cadrul aceluiaşi conflict, inculpatul a ameninţat-o cu moartea şi pe fiica sa minoră, B.A.D.
Iar dacă ar fi să se facă o analiză, s-ar vedea că violențele se manifestă în toate mediile, peste tot, inclusiv în rândul copiilor. Cu urmăriri în trafic și bătăi pe stradă, până la reglări de conturi în centrul municipiului. Și nu oricum, ci sub ochii polițiștilor și pe parcursul mai multor zile. Așa cum s-a întâmplat în luna iulie, când nu mai puțini de 9 indivizi au ajuns să se răfuiască zile în șir.
Incidentele violente au avut loc atunci între două grupuri de tineri, în trei episoade distincte, iar în ultimul caz polițiștii au făcut și uz de armă.
Copilă ucisă în plină stradă
Valul de crime și violențe au ajuns și în rândul minorilor, o copilă de numai 14 ani fiind ucisă, în ultima zi din 2022, pe o stradă din Trușești, în plină zi, autorul fiind un tânăr de 20 ani. Bătăile au ajuns și în școli și licee, scenele dintre elevi fiind deseori filmate, iar imaginile postate în spațiul public. Aproape de fiecare dată, deși la agresiuni asistă mai multe persoane, nimeni nu intervine.
Un alt scandal de pomină a avut loc în noiembrie 2022 în sediul Primăriei comunei Călărași, în urma căruia viceprimarul a depus plângere la poliţie afirmând că a fost înjurat, umilit şi bătut de un consilier local. Iar în cazul violenței domestice, au fost zeci de situații în care agresorii au continuat să-și terorizeze victimele, în ciuda ordinelor de protecție emise de instanță. Că indivizii violenței nu se mai tem nici de poliție, implicit de lege, s-a văzut în luna aprilie 2022 când doi polițiști din orașul Bucecea au ajuns să fie înjurați, amenințați și făcuți în fel și chip de un bărbat chiar în sediul unității de poliție.
„Toată lumea înjură, toată lumea lovește”
Toate aceste cazuri arată cât de amplu este fenomenul violenţei. Iar situația le-a dat de gândit inclusiv psihologilor, care au încercat să afle ce stă în spatele acestui val de agresivitate. O primă cauza ar fi scăderea gradului de toleranță față de persoanele din jur.
„Violența e ca umbra, o purtăm după noi datorită faptului că s-a interpretat foarte mult cu lejeritate comportamentul social. Toată lumea înjură, toată lumea lovește, toată lumea face arestul acasă și atunci violența a devenit un lucru comun”, spune psihologul criminalist, prof. univ. Dr. Tudorel Butoi. Potrivit acestuia, Poliția ar trebui să intervină ultima. Ultima dintr-un șir lung de instituții care ar trebui să facă prevenție.
„Înainte, educația din familie, școală, media și așa mai departe. Apoi, intervine sănătatea, care corectează disfuncționalitățile din zona psihologică și psihiatrică, apoi aspectul economic, prin care se oferă individului un serviciu, un venit, stimă de sine. Abia apoi ar trebui să intervină Poliția”, crede Tudorel Butoi.
Doar că în acest lanț al slăbiciunilor ar fi intrat inclusiv justiția, fiind nevoie, în opinia sa, de „măsuri mult mai aspre orientate împotriva suspecților de agresiune”. Asta pentru a oferi și mai multă siguranță victimelor. „S-a ajuns în acest punct pentru că justiția, în componența represiv-penală, a lăsat garda jos. Cum poți să cercetezi pentru loviri corporale făptuitorii, aflați în arest la domiciliu – în stare de libertate, cu control judiciar? (…) Trebuie să se înțeleagă că valoarea intimidantă – preventivă a făptuitorilor este zero, dacă nu ai o justiție corectă, care-l apără pe cetățean”, a punctat Tudorel Butoi.
