Considerat unul din cele mai sărace județe ale țării, Botoșaniul are o nevoie cronică de investiții pentru a ajunge din urmă zonele mai dezvoltate. Deși au existat câteva oportunități pentru a evada din această lume sumbră, comunitățile locale, mai ales cele rurale, continuă să se zbată în neputință. Asta pentru că unele proiecte de dezvoltare, începute chiar şi prin 2015-2016, au eșuat lamentabil.
Cele mai bune exemple sunt vestitele programe naţionale de dezvoltare locală PNDL 1 și PNDL 2, programe cu finanţare guvernamentală, croite teoretic pe tiparul celor europene, în care însă alocarea banilor şi cheltuirea lor se face mult mai puţin transparent. Deși s-au alocat sute de milioane de lei, soarta unor investiții a fost de la bun început pusă sub semnul întrebării. Unele lucrări nu au ținut cont de realități, iar unele proiecte s-au dovedit a fi până acum simple mori de tocat banii. În schimb, acolo unde primarii au fost cumpătați și au înțeles momentul, localitățile s-au schimbat radical.
Acte adiţionale pentru proiectele neterminate
Zilele trecute, Guvernul a decis să semneze actele adiționale pentru finanțarea în continuare a proiectelor din PNDL 1 și 2, care nu au fost finalizate nici până acum. A fost momentul oportun pentru a vedea câte proiecte începute cu ani în urmă mai așteaptă încă inaugurarea. Iar lucrurile nu sunt tocmai îmbucurătoare. Din PNDL 1, în județ mai sunt încă patru obiective nefinalizate.
De exemplu, la Adășeni ar fi o baza sportivă multifuncţională, pentru care s-au alocat 755.000 de lei, dar care nu este funcțională nici acum. La Rădăuți Prut trebuia realizată alimentarea cu apă a localităţii Miorcani, investiție estimată la 3 milioane de lei. O altă lucrare nefinalizată este modernizarea drumului comunal DC 66B, Roma – Dimăcheni, lung de numai 9 kilometri. Aici ar fi vorba de o investiție de 7.598.630,09 lei. Întârzieri sunt și la asfaltarea drumului comunal DC 55 şi drumului sătesc DS 370 din comuna Vorona, pentru care s-au alocat 2.667.684,08 lei.
Peste o sută de proiecte neterminate
În județ mai figurează alte 124 de proiecte finanțate prin PNDL 2 şi neterminate. Dintre acestea, susțin autoritățile locale, 13 ar fi totuși finalizate, dar primarii nu au semnat încă procesele verbale de recepție.
Este vorba de extinderea rețelei de distribuție și colectoare de canalizare în Broscăuți, construire Școala Primară în localitatea Ciornohal, comuna Călărași, modernizarea DJ 291D Ibănești-Cristinești, construire dispensar comunal în Cordăreni, construire și dotare grădiniță în satul Cristești, reabilitarea și modernizarea străzii Sf.Ioan Românul din Dorohoi, modernizarea Dispensarului uman din comuna Durnești.
De asemenea ar fi gata rețeaua de canalizare și stație de epurare în localitățile Băbiceni-Broșteni, comuna Durnești, modernizare drumuri sătești în satul Pârâu Negru, comuna Mihăileni, modernizare prin asfaltare drumuri de interes local în comuna Mitoc, modernizarea Școlii Gimnaziale nr.2 Roșiori, comuna Răchiți, modernizare drumului comunal DC 29 Burlești-Unțeni și DN 29-Mânăstireni, precum și modernizarea unor drumuri în comuna Viișoara. La acestea s-ar mai adăuga alte câteva proiecte în care lucrările sunt aproape gata.
Chiar și așa, tot ar mai fi 111 proiecte din PNDL 2 la care încă se mai lucrează, plus cele patru din PNDL 1. În total ar fi vorba de 115 lucrări.
Coţuşca, campioană la restanţe
Campioană la restanțe ar fi comuna Coțușca, cu 9 proiecte neterminate (reabilitare grădinițe, școli, liceu, rețea de alimentare cu apă, etc) secondată de comuna Mihai Eminescu, cu șase proiecte în diferite stadii de execuție. Aici, însă, o parte din obiective urmează să fie recepționate. Și în comunele Concești, Ungureni și Hudești sunt câte cinci investiții neterminate. Și la Manoleasa, Știubieni ori Sulița ar fi câte patru proiecte PNDL 2 care nu s-au recepționat.
Pe lista „restanțierilor” figurează inclusiv Consiliul Județean cu trei lucrări – modernizare DJ 208H Vorona-Oneaga-Pădureni (n.r. – drumul mănăstirilor), modernizare DJ 293 Coțușca-Ghireni-DN 24C, și modernizare și consolidare DJ 282 A Ionășeni-Mășcăteni. În acest cazuri, lucrările sunt destul de avansate, iar recepția ar urma să aibă loc cel mai probabil anul acesta. La fel, comunele Vorona, Ripiceni, Suharău și Roma au câte trei lucrări care apar ca nefinalizate, iar la Vorona și Roma se adaugă și câte un proiect din PNDL 1.
„Sperăm ca drumul spre Dimăcheni să fie pe calea cea bună. Am rezolvat problema cu constructorul de la care am recuperat suma aferentă, iar anul acesta sperăm să începem lucrările pentru a finaliza și această investiție”, a spus primarul comunei Roma, Vasile Asiminicesei.
Totul a început în octombrie 2009, când Primăria Roma a semnat contractul pentru modernizarea drumului comunal 66B, Roma – Dimăcheni, lung de 9,1 kilometri. Licitaţia a fost câştigată de societatea ieşeană Eky Sam SRL, banii urmând să fie asiguraţi de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice (MDRAP) prin Programul Naţional de Dezvoltare Locală. Bomba a explodat la sfârşitul lui 2015, când MDRAP a notificat Primăria Roma solicitând restituirea banilor. Asta pentru că legea interzicea astfel de cesiuni. A urmat o întreagă nebunie cu procese care s-a terminat abia anul trecut.
Mai mult de jumătate s-au împotmolit
În schimb, pe lista restanțelor mai sunt 17 comune cu câte două proiecte nefinalizate din PNDL 2 – Dobârceni, Blândești, Brăești, Călărași, Corlăteni, Coșula, Cristinești, Dobârceni, Drăgușeni, George Enescu, Havârna, Mihălășeni, Păltiniș, Pomârla, Răchiți, Tudora și Vlăsinești – dar și alte 12 comune cu câte un proiect (Albești, Adășeni, Copălău, Corni, Dersca, Gorbănești, Hănești, Ibănești, Mileanca, Santa Mare, Văculești, Vlădeni).
Surprinzător, pe listă mai apar și câteva orașe – Bucecea cu trei proiecte, Săveni cu două, Darabani și Flămânzi câte unul, dar și în aceste cazuri lucrările au diferite stadii de execuție, unele fiind foarte aproape de finalizare și recepție. Cu toate acestea, dacă se ține cont că prin PNDL 2 s-au dat bani pentru 254 de investiţii din județ, rezultă că aproape jumătate nu au fost recepționate nici până acum.
Bani îngropaţi într-o grădiniţă fără copii
La Dersca, de exemplu, ar fi de finalizat corpul 3 al școlii. Acolo, însă, Școala generală nr. 1 „Nicolae Iorga” este un exemplu pozitiv. Spațiile au fost renovate, sălile de clasă au fost dotate cu mobilier nou și modern.
În schimb, la polul opus ar fi comuna Havârna, unde autorităţile locale au cheltuit 200.000 de lei pentru reabilitarea unei grădiniţe din satul Gârbeni, pe care apoi au închis-o. Deși numărul de copii a scăzut dramatic, în 2018, autorităţile au luat decizia de a reabilita parţial clădirea. A fost înlocuit acoperişul, s-au făcut băi în interior şi s-a tras apă şi canalizare.
La patru ani după reabilitare, în 2022, grădiniţa era o clădire pustie. Actuala conducere a comunei spune că proiectul a fost făcut de primarul de acum două mandate şi executat de primarul trecut. Ei doar au moştenit o clădire, căreia încă nu ştiu ce utilitate să îi dea.
Rapoarte publicate cu întârziere
Situația din PNDL 1 și 2 este analizată anual de specialiștii de la „Expert Forum” (EFOR), care au arătat de la bun început că de la implementarea programului a lipsit o evidență clară și informatizarea procesului de colectare a datelor. Datele se strâng de la beneficiari pe hârtie, iar funcționarii din minister le introduc în baza de date. Așa că raportările sunt întârziate, incomplete și nu există nicăieri o imagine de ansamblu a implementării programului.
La începutul anului 2021, 5.989 de proiecte erau finalizate din punctul de vedere al deconturilor dintr-un total de 11.753 de proiecte. Alte aproape 3.000 erau finalizate în procent de peste 50%. În 2022, numărul a crescut la 7.905 proiecte implementate financiar peste 90%, valorând 23 de miliarde lei, dintre care 6.838 sunt finalizate în procent de 100%, având o valoare de 19 miliarde; 338 de proiecte au fost implementate între 1 și 10%, însumând alocări de 1,9 miliarde de lei, cel mai vechi fiind semnat în martie 2015; 1.247 proiecte sunt implementate între 1 și 50%, însumând alocări de 8,8 miliarde de lei; 1.029 proiecte sunt implementate între 51 și 75%, însumând alocări de 6,3 miliarde de lei.
Politica îşi spune cuvântul
EFOR a analizat primele 30 de firme ca valoare a contractului, din achiziții PNDL. Acestea au avut cifre de afaceri semnificative în ultimii ani. Unele dintre ele au avut creșteri chiar și de trei-patru ori ale cifrei de afaceri, inclusiv în 2020, an cu pandemie.
„În cazul multor firme din listă, există legături evidente cu viața politică, cum ar fi proprietari care sunt sau au fost membri de partid sau au ocupat funcții de conducere în instituții publice sau care se află în relații de afinitate. În același timp, am identificat firme care au fost implicate în dosare penale ca persoane juridice sau în cazul cărora asociații, acționarii sau administratorii au fost trimiși în judecată, majoritatea legate de evaziune fiscală, corupție sau achiziții aranjate; în unele cazuri au existat achitări, în altele procedurile nu au fost încă finalizate cu decizii definitive”, se menționează în raport.
Firma care a încasat cei mai mulți bani din PNDL la nivel național este din Galați, Tancrad SRL, 277 de milioane lei. Pe locul doi este o firmă din Botoșani, Cornel’s Floor, cu 165 milioane lei, firmă binecunoscută pentru afilierile cu politicul.
