Drumul strategic, în care Consiliul Județean a pompat bani cu nemiluita pentru ca investiția să fie terminată cât mai repede, a început să crape.
De luna trecută, șoferii care circulă pe tronsonul Dângeni – Brăteni – Mihălășeni, care face parte din lotul I al Drumului strategic, au început să acuze faptul că asfaltul a început să crape. Fisurile apărute în carosabil sunt vizibile cu ochiul liber. Și nu este vorba de o porțiune mică, pentru că fisurile au o lungime de câțiva metri.
Care este cauza acestor defecte, este greu de spus. Asta pentru că, deocamdată, experții nu și-au spus cuvântul. Doar că problema este destul de gravă, întrucât covorul asfaltic (n.r. – inclusiv stratul de uzură) a fost turnat abia în vara acestui an.
Cert este că tronsonul respectiv urmează să fie expertizat și să se stabilească soluția de remediere a problemei. „Referitor la situația de pe sectorul Dângeni – Brăteni – Mihălășeni au fost notificați supervizorul, dirigintele de șantier și constructorul. Drumul este în administrarea constructorului, iar procesul de recepție va fi realizat doar în momentul în care lucrarea va fi la standardele de calitate solicitate prin documentația tehnică”, au transmis reprezentanții CJ Botoșani.
Presiune pe constructor
În schimb, cei care lucrează în sectorul de drumuri spun că, deși nu există o cauză singulară pentru apariția fisurilor în asfalt, defecțiunile de acest tip apar în anumite împrejurări.
„Cauzele pot fi diverse, de la necompactarea corespunzătoare a stratului suport, până la nerespectarea rețetei asfaltului, dar poate fi vorba și de temperatura asfaltului nou și a mediului, ori de necompactarea corectă a stratului de uzură. Uneori poate fi vorba și de traficul greu, mai ales dacă se merge cu o greutate peste masa admisă, pe aceeași urmă. Această ultimă situație este destul de rară, întrucât drumurile noi sau cele modernizate sunt proiectate așa încât capacitatea portanta a carosabilului să fie de 40 – 50 tone”, a spus un specialist care își desfășoară activitatea în domeniul drumurilor.
Prin urmare, segmentul ar trebui reparat, însă nu oricum, ci pe cheltuiala constructorului. Cel puțin așa se deduce din reacția oficialilor CJ.
Presiuni pentru finalizarea lucrărilor cât mai rapid
Problema este însă alta. Conform contractului semnat în primăvara lui 2021, constructorii aveau la dispoziție 24 de luni pentru a finaliza lucrările.
Altfel spus, investiția trebuia recepționată cel târziu la finalul anului 2023, întrucât sezonul rece nu este luat în calcul la perioada de execuție. Doar că nu constructorii au fost cei care au vrut să termine lucrarea mai repede, ci tocmai președintele CJ, Doina Federovici, care a pus tot timpul presiune cei care au câștigat licitațiile pentru a bifa reușita și pe plan politic.
Altfel spus, acesta pare să fie de fapt costul grabei, pentru că, în materie de drumuri, lucrările nu pot fi făcute pe repede înainte, ci în funcție de un calendar bine stabilit, care ține cont de gradul de compactare, de starea vremii și de efectuarea prizei între straturi. În plus, nu trebuie uitat că absolut toate lucrările au fost executate cu acordul supervizorului și a dirigintelui de șantier. Prin urmare, nu doar constructorul ar trebui să plătească.
Problemele sunt cu atât mai deranjante cu cât aceste fisuri au apărut pe lotul I, unde licitația a fost câștigată de asocierea dintre firmele Danlin XXL și Dragos Invest, societăți care au venit în județ cu specialiști, cu utilaje performante, dar și cu muncitori, lucrările executate de ei fiind apreciate de mai toți drumarii.
Drumul strategic costă tot mai mult
Și nu trebuie uitat că tot conducerea CJ i-a mai pus într-o postură destul de neplăcută pe constructori. După ce a tras de ei la maxim pentru finalizarea lucrărilor înainte de termen, președintele CJ Doina Federovici s-a trezit că nu are cu cei să-i plătească. Astfel, după organizarea licitației și desemnarea constructorilor, valoarea totală a proiectului a fost de 455.648.162,30 lei.
Din această sumă, contribuția CJ se cifra la o treime, doar că în vară toți constructorii au solicitat ajustarea costurilor din cauza creșterii prețurilor la materialele de construcții, carburanți și energie electrică. Așa se face că valoarea totală a proiectului a ajuns la colosala sumă de 538.332.389,62 lei, adică echivalentul a 109 milioane euro, pentru 106 km de drum adică mai bine de un milion de euro pe fiecare kilometru. A fost vorba de un plus față de valoarea de anul trecut de 82.684.227,32 lei, bani pe care CJ nu avea de unde să-i scoată.
CJ încearcă să obţină un credit
Doina Federovici a încercat să contracteze încă din vara acestui an un împrumut de 80 de milioane de lei, care ar fi asigurat necesarul. Doar că la licitația organizată de CJ nu s-a prezentat nicio unitate bancară. Prin urmare s-a mers pe cârpeli.
Practic, toți banii care au ajuns la CJ ca urmare a rectificărilor bugetare din acest an s-au dus la Drumul strategic, pentru plata constructorilor, dar banii tot nu au ajuns. Consecința – ultimele facturi nu au fot achitate.
Gurile rele spun că și recepția la unele lucrări nu a fost realizată tocmai pentru că CJ nu avea bani să achite ultimele facturi, care vor fi plătite abia din bugetul anului viitor, adică așa cum prevedea de fapt contractul dintre CJ și constructori. Din acest motiv, nu este exclus ca unii dintre constructori să nu mai agreeze ideea de a lucra cu CJ, în condițiile în care ei au îndeplinit toate cerințele, iar acum trebuie să aștepte banii.
Opt ani de întârzieri
Drumul Strategic a fost realizat prin intermediul Programului Operațional Regional 20142020/Axa prioritară 6 – Îmbunătățirea infrastructurii rutiere de importanță regională – prioritatea de investiții 6.1 – Stimularea mobilității regionale prin conectarea nodurilor secundare și terțiare la infrastructura TEN-T, inclusiv a nodurilor multimodale. Contractul de finanțare prevedea modernizare a 106,264.50 km de drum județean, din care 100,2 km în județul Botoșani și 5,9 km în județul Iași. Drumul va străbate comunele Lunca, Mihălășeni, Răuseni, Dobârceni, Blândești, Călărași, Todireni, Sulița, Gorbănești, Hlipiceni, Trușești, Dângeni, Albești, Hănești – județul Botoșani și Șipote – județul Iași.
Istoria drumului începe în urmă cu aproape opt ani, când cei din conducerea CJ au stabilit traseul și au elaborat tema de proiectare în vederea depunerii cererii de finanțare europeană. Drumul începea de la Șipote (jud. Iași) și se termina la Rădăuți Prut, având o lungime de circa 100 de kilometri, iar costul era estimat la 40 de milioane de euro. Ulterior, traseul a fost modificat și are acum trei ramificații.
Patru licitaţii pentru adjudecarea lucrărilor
În noiembrie 2017 s-a semnat contractul de finanțare, s-au obținut avizele și autorizațiile, iar prima licitație a fost lansată abia pe 2 februarie 2019, cu o valoare a lucrărilor estimată la 254 milioane lei. Din lipsa ofertelor, licitația a fost anulată.
Pe 27 iunie 2019 s-a iniţiat a doua licitație, dar fără succes, valoarea fiind recalculată la 272 de milioane de euro, dar nici de această dată nu s-a prezentat nimeni. În octombrie 2019 investiția a fost scoasă pentru a treia oară la licitație, după o nouă actualizare a prețurilor, care a urcat la peste 292 de milioane de euro, dar nici de data aceasta nu a apărut vreo ofertă.
În martie 2020, după ce drumul a fost lotizat în trei segmente, iar valoarea lucrărilor a fost actualizată până la aproximativ 100 de milioane de euro, drumul a fost scos din nou la licitație la o valoare totală de 448.962.226,28 lei, din care 252.034.372,86 lei din fonduri europene. S-a intrat însă într-o horă a contestațiilor, firmele participante războindu-se între ele. Astfel, abia în primăvara anului trecut CJ a semnat contractele cu firmele care au câștigat licitațiile, pe lotul 2 lucrările fiind demarate mai târziu.
Este drept, contractele au fost semnate în final pentru o valoare de 400.796.305 lei, din care 283.816.296 lei cheltuieli eligibile și 116.980.009 cheltuieli neeligibile, doar că de anul trecut și până în prezent prețurile au luat-o razna, așa că CJ a fost nevoit să actualizeze din nou valoarea proiectului, fără acest lucru finalizarea investiției fiind imposibilă. Așa se face că s-a ajuns la peste 475 de milioane de lei, adică dublu față de cât se estimase în 2015.
