Membrii celei mai mari rețele de traficanți de carne vie au scăpat basma curată după prescrierea faptelor.
Zeci de indivizi anchetați sau judecați pentru fapte deosebit de grave continuă să scape basma curată pe fondul Marii amnistii provocată de deciziile Curții Constituționale a României (CCR) și Înaltei Curți de Casație și Justiție privind neaplicarea prescripției speciale în perioada 2018 – 2022.
Printre beneficiarii acestei gafe politice sunt și membrii celei mai mari grupări de traficanți de persoane care a activat vreodată pe teritoriul județului Botoșani. Trimiși în judecată de procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) pentru constituire de grup infracțional organizat, trafic de minori și trafic de persoane, șapte dintre membrii grupării cunoscută sub numele de „Anaconda” au scăpat de o eventuală condamnare pe motiv că între timp a intervenit prescripția răspunderii penale.
Tribunalul Botoșani a dispus încetarea procesului penal
Ioan-Cristian Oloeriu, Mihai-Alexandru Mitoşeriu, Mirela-Alexandra Iliescu, Daniela-Laura Baciu, zisă ”Lala”, Ciprian Asiminoaei, zis ”Sasai”, George Măgureanu și Lucian-Virgiliu Poliec sunt cei șapte beneficiari ai Marii amnistii în acest dosar penal.
Sentința a venit din partea Tribunalului Botoșani, care a dispus încetarea procesului penal pornit împotriva lor. Același lucru ar urma să se întâmple și în cazul celorlalți inculpați care sunt judecați în prezent pentru același gen de fapte sau pentru complicitate în celelalte dosare legate de gruparea „Anaconda” aflate pe rolul Tribunalului Botoșani.
Singurul avantaj pentru statul român este că, în urma procesului în care au fost absolviți de vină cei șapte membrii ai grupării, judecătorii au dispus confiscarea de la unii inculpați a 18.000 de euro câștigați din activitățile infracționale.
Suspecții erau bănuiți că ar fi traficat aproape 130 de femei
În total, în boxa acuzaților au ajuns 20 de persoane, suspecții fiind bănuiți că ar fi traficat aproape 130 de femei din patru județe ale Moldovei, care au fost duse în străinătate şi obligate să se prostitueze.
Primele informații despre rețea au apărut încă din anul 2000. Atunci, susțin procurorii DIICOT, un anume Michael Thorsten, din Sibiu, cetățean român stabilit în Germania în anul 1990, judecat într-un alt dosar aflat pe rolul Tribunalului Botoșani, a revenit în țară cu gândul de a exploata sexual tinere românce. Astfel, în complicitate cu alți indivizi, a racolat şi dus în Spania mai multe tinere, care au fost obligate să se prostitueze.
Pentru a le câștiga încrederea, membrii grupării le angajau mai întâi într-un club din Sibiu, care purta denumirea de „Anaconda” (n.r. – de la care a preluat numele și dosarul penal în cauză), unde acestea făceau striptease, păcălindu-le că este nevoie de ele și în Spania. Ulterior, din anul 2003, în grupare au intrat și mai mulți indivizi din Botoşani, care activau pe mai multe paliere – racolare, transport și supraveghere.
O parte dintre victime au reușit să scape
În 2005, o parte a membrilor rețelei au fost arestați în străinătate, dar ulterior cei rămași în libertate s-au adunat în jurul lui Cristian Ioan Oloeriu, de loc din Flămânzi, care a devenit unul dintre noii lideri, fetele fiind trimise în continuare la prostituție în Italia, Olanda sau Spania.
O parte dintre victime au reușit să scape și au fost preluate de Agenţia Naţională Împotriva Traficului de Persoane, iar cazul a ajuns în atenția Brigăzii de Combatere a Criminalităţii Organizate Suceava. Astfel, în urma a zeci de comisii rogatorii internaționale, anchetatorii au reușit să afle cum funcționa rețeaua, fiind identificate și circa 130 de victime provenite în principal din județele Suceava, Botoșani, Iași și Vaslui, o parte dintre ele fiind audiate. Așa se face că pe 12 octombrie 2010, procurorii DIICOT, cu sprijinul polițiștilor de Combatere a Criminalității Organizate, au efectuat 24 de percheziții domiciliare în Suceava, Botoșani și Timișoara.
Șapte ani de anchete
Ancheta a durat până în 2017, când dosarul instrumentat de procurorii DIICOT a fost înaintat instanței de judecată, procesul fiind pe rolul Tribunalului Botoșani.
Pentru a nu risca prescrierea faptelor încă de pe atunci, procurorii au făcut trimitere doar la infracțiunile comise de suspecți în perioada 2010 – 2012. Însă, din cauza numărului mare de inculpați și de victime, în 2021 dosarul a fost împărțit în mai multe volume, inculpații urmând să fie judecați în funcție de rolul jucat în rețea, dar și de natura faptelor.
„Din probele administrate rezultă că membrii grupării se ocupau în mod direct de exploatarea victimelor (le transportau și le supravegheau când acestea se aflau pe stradă, în căutare de clienți, le verificau, le băteau și le privau de hrană dacă nu câștigau suficienți bani sau nu respectau regulile impuse de ei, le luau banii pe care tinerele îi câștigau din practicarea prostituției). De asemenea, s-a stabilit că membrii grupării executau acţiuni de intimidare atât a victimelor care ar fi încercat să fugă, cât şi a celor care le-ar fi ajutat în acest sens”, au precizat procurorii DIICOT.
Acum, însă, după atâția ani de investigații și de procese, magistrații au dispus încetarea procesului penal din cauza acelei decizii a Curții Constituționale privind neaplicarea prescripției speciale în perioada 2018 – 2022 ca urmare a nemodificării la timp a Codului penal.
Unul dintre suspecți scapă pentru a doua oară
Pentru Ioan-Cristian Oloeriu este al doilea dosar în care acesta scapă de răspundere penală. Acuzat de instigare la distrugere prin incendiere, după ce ar fi pus la cale incendierile de mașini din municipiului Botoșani, din primăvara lui 2012, el a scăpat nepedepsit și în acest dosar tot prin prescrierea răspunderii penale.
În primăvara lui 2012, Ioan Cristian Oloeriu, aflat atunci în Italia, s-ar fi supărat pe doi botoşăneni, cu care ar fi făcut afaceri în trecut, și a decis să se răzbune pe aceștia. Aşa se face că l-a sunat pe vărul său Alexandru Mitoşeru, căruia i-a propus să găsească nişte băieţi dispuşi ca, în schimbul unor bani, să incendieze maşinile acestora. Poliţiştii au ajuns la toţi cei care au acţionat din ordinul lui Oloeriu, care au fost condamnați la închisoare cu executare.
În schimb, Ioan Cristian Oloeriu și Constantin Barbu, unul dintre complici, au fost trimiși în judecată abia în 2018. Procesul de la instanța de fond a durat până în aprilie 2021, când magistrații Judecătoriei Botoșani i-au condamnat pe ambii la câte trei ani de închisoare în regim de detenție.
A urmat apelul, iar anul acesta Curtea de Apel Suceava a dispus încetarea procesului penal din cauza prescrierii răspunderii penale. Asta din cauza deciziei Curții Constituționale, care a stabilit încă din 2018 că prescripția specială este neconstituțională.
Zeci de infractori scăpați la pachet cu politicienii
Situația nu este singulară pentru că zeci de infractori au scăpat anul acesta de condamnări, în același context, iar alții urmează să beneficieze de aceleași prevederi. Asta pentru că timp de patru ani atât Guvernul, cât și Parlamentul, au ignorat, voit sau dezinteresat, o decizie a Curții Constituționale.
În fapt, în Codul penal exista o prevedere potrivit căreia “cursul termenului prescripției răspunderii penale se întrerupe prin îndeplinirea oricărui act de procedură în cauză”. Altfel spus, chiar dacă o faptă era comisă cu ani în urmă, dacă ancheta penală era deschisă, termenul de prescripție se calcula de la data ultimului act întocmit de procuror în cauză de procuror.
Așa se face că în multe infracțiunii, unele persoane au fost trimise în judecată și condamnate, chiar dacă de la data comiterii faptelor trecuseră ani de zile.
Aceste prevederi au permis, printre altele, și un așa-numit „șantaj judiciar” prin care unele dosare penale, în loc să fie închise, erau relansate oricând un procuror considera că a apărut o probă nouă în acel caz. Doar că totul se întâmpla „din oficiu”, fără ca cel anchetat să afle că procurorul a mai făcut ceva în dosarul său.
Norme greșite ignorate de guvernanți
Din cauza acestor reglementări, Curtea Constituțională a decis, în 2018, că respectivele prevederi sunt neconstituționale, atât timp cât inculpatul nu era informat și el de mersul anchetei. Se întâmplat în aprilie 2018, iar decizia CCR a fost publicată în Monitorul Oficial două luni mai târziu.
Prin urmare, Guvernul sau Parlamentul trebuia să corecteze acea neconformitate, pentru ca infractorii să nu scape nepedepsiți din cauza trecerii timpului. Doar că acest lucru nu s-a întâmplat, iar anul acesta CCR a revenit cu o nouă decizie, care a consfințit că prescripția specială, care ținea cont de actele procurorului, este neconstituțională.
Abia după această a doua decizie a CCR, Guvernul a venit cu o ordonanță și a corectat normele.
Însă, în materie penală, judecătorii trebuie să țină cont la condamnarea infractorilor de legea favorabilă acestora. Prin urmare, toți cei care au comis fapte cu mult înainte de 2018 și nu au fost condamnați definitiv până anul acesta au invocat prescripția răspunderii penale. Asta în baza deciziei CCR.
Încetarea procesului penal în cazul grupării „Anaconda” vine în contextul în care infracțiunile de sclavie, trafic de persoane, agresiune sexuală și tortură asupra minorilor nu se mai prescriu. În vara anului trecut, preşedintele Klaus Iohannis a promulgat legea de modificare a Codului penal în acest sens. Doar că aceasta nu se poate aplica retroactiv, ci numai pentru faptele comise începând cu 2021.
