Situație scandaloasă într-o comună din județ, unde o investiție realizată din fonduri europene, pentru care s-a plătit bani grei, se dovedește a fi nefuncțională și complet nefolositoare. Este vorba de un centru de cazare destinat populației afectate de dezastre naturale, care a fost inaugurat la începutul acestei luni în comuna Cândești.
La deschiderea făcută cu mare pompă au participat deputatul Costel Şoptică, liderul PNL Botoşani, cu o suită de membri de partid, evenimentul fiind anunţat cu fast în presa locală şi pe reţelele de socializare.
Inaugurare este însă prea mult spus, deoarece centrul nu poate funcționa.
Centrul, care ar trebui să adăpostească până la 300 de persoane, a fost ridicat prin intermediul unui proiect transfrontalier, intitulat „Gestionarea sigură a riscului de inundații în zona transfrontalieră a râului Siret” în 
cadrul Programului Operațional Comun România-Ucraina 2014-2020. Adăpostul a costat în total aproape 3,4 milioane de lei și ar trebui să includă un cabinet medical, o sală de primire, o sală de mese, grupuri sanitare dotate cu dușuri, dar și dormitoare comune.
Cu toate acestea, centrul nu este funcțional pentru că nu are niciun fel de dotări, fiind doar racordat la rețeaua de apă și la energie electrică. În realitate, sunt niște săli goale. „Așa a fost proiectul inițial – doar cu utilități – curent și apă. Dotările nu sunt prinse în proiect”, a recunoscut primarul comunei Cândești, Ștefan Coțofrec. Așa se face că imediat după „inaugurare” centrul a fost pus sub lacăt.
În zonă n-au fost inundaţii de un deceniu
Paradoxal este, însă, un alt lucru. Comuna se află pe malul stâng al râului Siret, dar de mai bine de un deceniu locuitorii nu s-au mai confruntat cu niciun fel de inundații. 
Asta pentru că râul Siret este îndiguit pe o distanță de aproape trei kilometri pe teritoriul comunei. În plus, debitul Siretului este controlat prin Acumularea Rogojeşti, amenajată în amonte pe teritoriul comunei Mihăileni. Problemele majore au fost înregistrate la sfârșitul lunii iunie 2010, când, în urma precipitațiilor abundente, au fost afectate 450 gospodării, trei locuințe au fost distruse total, iar 120 de persoane au fost evacuate și cazate la primărie, şcoală sau pe la rude.
Atunci, din cauza ploilor torenţiale, un fir de apă, Molnița, care vara seacă, s-a umflat atât de tare încât a trecut peste câmp şi a ajuns în gospodării. De atunci nu au mai fost probleme. 
Până și în Strategia de Dezvoltare a Comunei pentru perioada 2021 – 2025 se face trimitere la faptul că cele mai semnificative creșteri ale debitelor se produc la începutul primăverii, după topirea zăpezii, dar și vara, în urma precipitațiilor abundente. Dar asta ca urmare a scurgerilor de pe versanți. În plus, doar câteva locuințe ar fi ridicate în zonele inundabile, fără a se menționa numărul acestora. Prin urmare, nu se prea poate vorbi de sinistrați.
„Mi-a cam scos peri albi proiectul”
De altfel, și actualul primar al comunei, Ștefan Coțofrec, spune că ideea construirii acestui centru a apărut după inundațiile din 2010. „Probabil de atunci a plecat ideea proiectului, după care în 2018 s-a concretizat totul prin semnarea contractului”, spune primarul comunei. 
Cum s-a ajuns la această sumă colosală de 3,4 milioane de lei pentru o clădire goală? Deși adăpostul trebuia ridicat în maxim doi ani, investiția a durat până anul acesta. S-a plecat de la o sumă de aproape 1,8 milioane de lei din care 12 la sută era cofinanțare din bugetul local. Lucrările au întârziat, prețurile au început să crească, iar suma aproape că s-a dublat. Așa că diferența a trebuit să fie asigurată din bugetul local.
„S-a plecat de la un cost de 350 de euro metru pătrat construit, dar după Ordonanța 114 din 2018 și scumpirile succesive ale materialelor de construcții s-a ajuns la 700 de euro pe metru pătrat”, recunoaște primarul. Iar toate acestea au avut un efect direct asupra bugetului comunei, mai ales că, după aceste scumpiri, contribuția Consiliului local a ajuns să reprezinte cam 60% din valoarea proiectului.
„Mi-a cam scos peri albi proiectul. Am vrut să renunț la el, dar toți au sărit pe mine că nu este bine. Era proiect transfrontalier, proiect european, și trebuia dus la bun sfârșit. Dacă nu l-am fi finalizat, ar fi fost o pată neagră pentru comună și riscam să nu mai primim alte finanțări”, susține primarul Ștefan Coțofrec.
Bani cheltuiţi şi pe servicii
O parte din bani s-au dus însă și pe tot felul de servicii.
În 2020, Primăria Cândești, condusă atunci de social-democratul Constantin Ciornodolea, a achiziționat direct din catalogul pus la dispoziție de site-ul de achiziție publică organizarea a două conferințe de presă cu prețul de 6.800 de lei fără TVA, adică 3.400 de lei bucata fără TVA.
„Este vorba de două conferințe pentru un proiect transfrontalier. Am un proiect transfrontalier prin BRCT (n.r. – Biroul Regional pentru Cooperare Transfrontalieră) Suceava cu Ucraina și Moldova. Banii sunt prinși în proiect, care a fost la verificare la noi, în Moldova și în Ucraina. Îi am prinși în proiect, nu i-am dat aiurea”, declara atunci primarul Constantin Ciornodolea. Era vorba fix de acest proiect. Banii au ajuns la o firmă controlată de Andrei Birta, fiul liderului social-democrat Dorin Birta.
Cum se va termina totul, rămâne de văzut. Cert este că fără niciun fel de dotări, adăpostul nu poate fi folosit și va rămâne cu lacătul pe ușă încă cel puțin un an. Asta în cel mai fericit caz. Nu este însă singurul caz, pentru că „Monitorul de Botoșani” a relatat în mai multe rânduri despre primăriile din județ care și-au făcut strategii de dezvoltare fără vreo legătură cu nevoile oamenilor. În loc să se bată pentru infrastructură, reţele de utilităţi şi condiţii pentru atragerea unor afaceri, unii primari au venit cu idei trăsnite, numai pentru a se vedea cu banii luați de la Uniunea Europeană. Iar când s-au văzut cu banii, achizițiile s-au făcut la prețuri exorbitante.
