Individul care a pus la cale incendierile de mașini din municipiului Botoșani, din primăvara anului 2012, a scăpat nepedepsit. Asta pentru că între timp a intervenit prescripția răspunderii penale. Bănuit că i-a instigat pe patru tineri să dea foc unor autoturisme, Ioan Cristian Oloeriu fusese condamnat în primă instanță la închisoare cu executare pentru instigare la distrugere prin incendiere.
Doar că între timp a apărut decizia Curții Constituționale privind prescripția specială, iar individul a scăpat de dosarul penal. La fel s-a întâmplat și în cazul unuia dintre incendiatori.
Atacuri comandate din arest
Potrivit anchetatorilor, teroarea incendierilor de maşini ar fi început în primăvara lui 2012, când Ioan Cristian Oloeriu (foto stânga), aflat atunci în arest domiciliar în Italia, s-ar fi supărat pe doi botoşăneni, cu care ar fi făcut afaceri în trecut, și a decis să se răzbune pe aceștia. Aşa se face că l-a sunat pe vărul său, Alexandru Mitoşeru, căruia i-a propus să găsească nişte băieţi dispuşi ca, în schimbul unor bani, să incendieze maşinile celor doi botoșăneni.
Propunerea a fost acceptată, iar acesta l-a contactat imediat pe Alin Dibu, din Copălău, pe care îl cunoştea din copilărie, acesta cooptându-i ulterior pe Constantin Barbu şi Antonio Mănuca, ambii din Flămânzi. Astfel, în noaptea de 9 spre 10 mai 2012, incendiatorii au dat foc unui BMW parcat pe Aleea Parcului.
Au urmat alte două autoturisme, o Mazda şi Audi A 6, toate incendiate după același tipar. Seria incendierilor a continuat în noaptea de 12 mai 2012, când tinerii au dat foc unui Mercedes aflat într-un garaj de pe strada Griviţa. 
Ca să-i poată prinde, anchetatori s-au folosit de doi martori, care au fost audiaţi sub identitate protejată. Ulterior, în baza probelor găsite, poliţiştii au ajuns la toţi cei care au acţionat din ordinul lui Oloeriu, mai puţin la Constantin Barbu, care ar fi reuşit să fugă între timp în Spania. Trimişi în judecată pentru instigare şi distrugere prin incendiere, Alexandru Mitoşeru a fost condamnat la trei ani de închisoare cu executare pentru instigare, iar Antonio Mănuca şi Alin Dibu la câte trei ani și șase luni pentru distrugere prin incendiere.
Proces început în 2018
În schimb, Cristian Ioan Oloeriu și Constantin Barbu au fost trimiși în judecată abia în 2018, doar că procesul de la instanța de fond a durat până în aprilie 2021. Atunci, magistrații Judecătoriei Botoșani l-au condamnat pe Cristian Ioan Oloeriu la trei ani de închisoare în regim de detenție pentru instigare la distrugere prin incendiere.
Inculpat în același dosar, Constantin Barbu, care ar fi participat la incendierea celor patru mașini, a fost condamnat tot la trei ani de închisoare cu executare. A urmat apoi apelul, iar săptămâna trecută Curtea de Apel Suceava a dispus încetarea procesului penal, din cauza prescrierii răspunderii penale. Asta din cauza deciziei Curții Constituționale, care a stabilit încă din 2018 că prescripția specială este neconstituțională.
Zeci de infractori au scăpat de pedepse
Situația nu este singulară, pentru că zeci de infractori au scăpat anul acesta de condamnări, în același context, iar alții urmează să beneficieze de aceleași prevederi. Asta pentru că timp de patru ani atât Guvernul, cât și Parlamentul, au ignorat, voit sau dezinteresat, o decizie a Curții Constituționale.
În fapt, în Codul penal exista o prevedere potrivit căreia “cursul termenului prescripției răspunderii penale se întrerupe prin îndeplinirea oricărui act de procedură în cauză”. Altfel spus, chiar dacă o faptă era comisă cu ani în urmă, dacă ancheta penală era deschisă, termenul de prescripție se calcula de la data ultimului act întocmit de procuror în cauză. Așa se face că în multe infracțiunii, unele persoane au fost trimise în judecată și condamnate, chiar dacă de la data comiterii faptelor trecuseră ani de zile.
Cale deschisă pentru şantaj judiciar
Aceste prevederi au permis, printre altele, și un așa-numit „șantaj judiciar” prin care unele dosare penale, în loc să fie închise, erau relansate oricând un procuror considera că a apărut o probă nouă în acel caz. 
Doar că totul se întâmpla „din oficiu”, fără ca cel anchetat să afle că procurorul a mai făcut ceva în dosarul său. Din cauza acestor reglementări, Curtea Constituțională a decis, în 2018, că respectivele prevederi sunt neconstituționale, atâta timp cât inculpatul nu era informat și el de mersul anchetei.
Se întâmpla în aprilie 2018, iar decizia CCR a fost publicată în Monitorul Oficial două luni mai târziu. Prin urmare, legislativul trebuia că corecteze acea neconformitate, pentru ca infractorii să nu scape nepedepsiți din cauza trecerii timpului. Doar că acest lucru nu s-a întâmplat, iar anul acesta CCR a revenit cu o nouă decizie, care a consfințit că prescripția specială, care ținea cont de actele procurorului, este neconstituțională, din cauza textului ambiguu. Abia după această a doua decizie CCR Guvernul a venit cu o ordonanță și a corectat ce trebuia de corectat.
Şi Florin Țurcanu ar putea beneficia
În materie penală, contează legea favorabilă, iar toți cei care au comis fapte înainte de 2018 și nu au fost condamnați definitiv până anul acesta au invocat prescripția răspunderii penale. Asta în baza deciziei CCR. 
Iar printre cei care ar putea beneficia de încetarea procesului penal ar putea fi inclusiv Florin Țurcanu, fostul președinte al CJ, trimis în judecată de procurorii anticorupție pentru trafic de influență și spălare de bani.
În cazul traficului de influență, pedeapsa maximă este de 7 ani de închisoare, iar termenul de prescripție a răspunderi penale ar fi de opt ani. La fel și în cazul spălării banilor, unde pedeapsa maximă este de 10 ani închisoare. Faptele pentru care Florin Țurcanu a fost trimis în judecată s-ar fi petrecut august 2013 – ianuarie 2015, ori cum termenul de prescripție ține cont de data comiterii faptelor, este posibil ca instanța să decidă încetarea procesului penal cel puțin pentru traficul de influență.
Legi orchestrate de Tudorel Toader
Aparent, ce se întâmplă acum pare o bâlbă a politicienilor, însă lucrurile trebuie puse în contextul din 2018. 
Pe atunci, președinte al Partidului Social Democrat (PSD), formațiune aflată la guvernare, era Liviu Dragnea, care ducea un război direct cu Direcția Națională Anticorupție (DNA). Tot atunci, ministru al Justiției era Tudorel Toader, fost judecător la CCR, care cunoștea foarte bine implicațiile nerespectării unei decizii CCR.
Prin urmare, nu este exclus ca necorectarea Codului penal să se fi amânat tocmai pentru a-i oferi o șansă liderului PSD, cunoscând că prin eliminarea prescripției speciale, fie ea și temporară, se aplica prescripția simplă, unde termenele sunt mult mai mici, iar infractorii pot scăpa de răspundere mult mai repede. De altfel, Tudorel Toader a fost un promotor al relaxării legislației pe abuzul în serviciu, care-l viza direct pe Liviu Dragnea.
Tot atunci, Tudorel Toader a fixat un prag mic pentru abuz în serviciu, iar infracţiunea a fost redefinită astfel încât liderul PSD să scape de condamnare. Tot Tudorel Toader a fost inițiatorul procedurii de revocare din funcție a procurorului-șef DNA, Laura Codruța Kövesi, despre care acesta spunea că și-a depășit atribuțiile atunci când a demarat o investigație asupra modului în care guvernul a adoptat OUG 13/2017.
Amnistie mascată pentru infractori
Deciziile CCR și inactivitatea guvernanților din 2018, dar și de după, par o amnistie mascată oferită infractorilor de cei aflați la putere. 
Pe lista potențialilor beneficiari ai situației se numără Elena Udrea, Tudor Pendiuc (fostul primar al Piteștiului), Lucian Duță (fostul șef CNSAS) și Sorin Blejnar (fostul șef al ANAF). Este drept, situația ar trebui să reprezinte și un semnal de alarmă inclusiv pentru procurori și judecători, pentru că justiția română are nevoie de anchete și procese care să se deruleze mult mai rapide. Doar că sistemul românesc nu este pregătit pentru așa ceva.
Un dosar penal trimis în judecată trebuie să treacă prin Camera preliminară, după care judecătorii trebuie să administreze în persoană întreg probatoriul. În plus, instanțele sunt încă aglomerate cu mii de dosare, iar de multe ori termenele de judecată se dau de la o lună la alta. Acest sistem a adus deja o serie de nemulțumiri în rândul justițiabililor, care au acuzat în multe rânduri lentoarea anchetelor sau dezinteresul anchetatorilor cu privire la faptele reclamate. Asta mai ales după 2014, când s-a trecut la aplicarea noului Cod penal, iar limitele pedepselor în cazul unor infracțiuni au fost diminuate. Tot atunci, termenele de prescripție a răspunderii penale au scăzut implicit.
