Au venit la spital pentru a se trata de o boală, dar s-au ales cu altele chiar în unitatea medicală. Nu mai puțin de 352 de botoșăneni s-au îmbolnăvit cât timp erau internați în Spitalul Județean de Urgenţă (SJU) „Mavromati”. În primele opt luni ale anului, compartimentul de control al infecţiilor intraspitaliceşti a raportat cele peste 350 de cazuri.
„Infecțiile nosocomiale există. Nu putem să le negăm. Ele există la nivelul spitalului, există în toate spitalele din România. Avem o rată a infecțiilor nozocomiale un pic crescută, acum, și din cauza faptului că raportăm inclusiv cazurile ușoare de SARS-CoV-2, dar ca definiție de caz se încadrează la infecții nozocomiale și le raportăm”, a precizat medicul primar epidemiolog Ştefan Bercea, directorul medical al SJU Mavromati. Cu toate acestea, la numărul de peste 40.000 de internări, raportul pare a fi unul infim.
Cele mai multe cazuri sunt în secţia ATI
Conducerea unităţii sanitare spune că cele mai multe persoane infectate au fost pe Secția de Terapie Intensivă în acest an.
„Cele mai multe sunt la Secția ATI, unde este o secție destul de grea, o secție cu multe investigații cu risc, care predispun la apariția infecțiilor nosocomiale și unde pacienții, stând foarte mult intubați, au predispoziție la apariţia de infecție nosocomială”, a mai spus medicul Ștefan Bercea.
O femeie ar fi murit din cauza infecţiilor nosocomiale
Acesta a spus că nu sunt date exacte în momentul actual care să indice că un pacient ar fi murit în urma infecţiilor nosocomiale. Cu toate acestea, în urmă cu exact un an, unul dintre medicii anestezişti a vorbit despre acest aspect. Declaraţiile au fost făcute în cadrul unei şedinţe la Prefectură, pentru combaterea pandemiei de Covid.
„O pacientă venită din Norvegia, s-a contaminat cu SARS-CoV-2. A fost internată la terapie intensivă, ulterior s-a soldat cu deces la Spitalul de Pneumologie Iaşi. Spitalul este acuzat acum că pacienta a contactat infecţii nosocomiale. Noi în perioada aceea foarte aglomerată de Covid am fost puşi în situaţia ca un pacient decedat să stea două până era coborât la morgă, iar acel pat se ocupa imediat. La ventilatorul respectiv se schimbau numai filtrele, tubulatura. Se făcea o igienă rapidă, numai la locul respectiv. Din acest motiv am fost foarte expuşi din punct de vedere al infecţiilor nosocomiale şi al incidenţei lor”, a spus medicul primar de anestezie şi terapie intensivă Cristian Ponea.
Numărul de cazuri raportate a crescut
Medicul epidemiolog al unităţii sanitare spune că apariţia unor viruşi şi microbi tot mai rezistenţi face ca riscul de infecţii să fie şi mai mare. 
„Sunt anumiţi agenţi patogeni care sunt implicaţi în apariţia infecţiilor nosocomiale cum ar fi acinetobacter, pneunomonas aeruginosa (bacilul pioceanic), klebsiella pneumoniae, care sunt foarte greu de eradicat. Rezistă foarte mult pe surafeţele din spital”, a explicat medicul primar Ştefan Bercea.
Ca o comparaţie cu cifrele din urmă cu 5-6 ani, infecţiile raportate acum sunt mult mai multe. Cadrele medicale spun însă că acum acestea se şi raportează, nu se ascund sub alte afecțiuni, cum se făcea în trecut. În 2017, de exemplu, în primele cinci luni ale anului au fost înregistrate 42 de infecţii asociate asistenţei medicale. Cifre chiar şi de 4-5 ori mai mari decât în urmă cu 8-9 ani.
Pacientă îmbolnăvită după ce a fost îndopată cu antibiotic
În toamna anului trecut, o reclamaţie a fiicei unei paciente internate în spital a scos la iveală mai multe nereguli. Un medic a fost reclamat că era să ucidă un pacient, îndopându-l cu antibiotice de care nu avea nevoie. 
Controalele au arătat ulterior că situaţia nu era singulară. Controlul DSP a venit în urma unei reclamaţii venite din partea rudei unei paciente internată în Spitalul Judeţean.
Femeia a scris direct către Ministerul Sănătăţii, reclamând, printre altele, faptul că mama ei a fost internată în spital din cauza Covid-19, dar a primit în tratament şi un antibiotic puternic, deşi din analize nu reieşea că ar fi avut nevoie de un antibiotic. După perioada de tratament împotriva Covid-19, femeia a început să se simtă mai rău, însă din alte motive. În timpul internării a contactat bacteria Clostridium dificile, iar familia a reclamat tocmai acest fapt, ca pe o infecţie nosocomială.
„Este inacceptabilă înrăutăţirea stării pacientei din alte cauze decât cea pentru care a fost internată”, se arată în sesizarea trimisă către Ministerul Sănătăţii. O adresă venită de la Bucureşti a cerut lămuriri, iar o echipă de control din partea DSP a verificat acel aspect.
Situaţie confirmtă de inspectorii sanitari
Inspectorii sanitari au stabilit în urma analizelor şi fişelor de observaţie că tocmai faptul că pacienta a primit un antibiotic puternic a favorizat apariţia bacteriei respective. Ulterior i s-au mai administrat alte două antibiotice, de clasă inferioară, fără rezultat. Din acest motiv, a fost nevoie ca medicii să treacă la antibiotice şi mai puternice. Pentru a scăpa de bacterie, a fost administrat un antibiotic de ultimă generaţie, pus în categoria antibioticelor de salvare.
Clostridium Dificile a devenit atât de răspândită, încât medicii estimează că, în fiecare an, peste 12.000 pacienţi se infectează în spitale cu acest germen care se dezvoltă acolo unde celelalte bacterii, omorâte de antibiotice, dispar. Provoacă probleme digestive şi decesul apare la 10 pacienţi infectaţi dintr-o sută.
 „Mavromati”.){kind=link}