Creșterea explozivă prețurilor la energia electrică, dar și la gaz, a aruncat în aer și costurile pentru încălzirea locuințelor. Asta pentru că, în ciuda discuțiilor privind plafonarea tarifelor la gaz, dar și la lemnele de foc sau peleţi, prețurile de pe piața liberă au luat-o razna.
Astfel, dacă lemnul pleacă din pădure cu un preț mediu de 300 de lei tona (n.r. – depinde de esență), la depozitele de lemn de foc tona de lemne a ajuns să se vândă cu 700 de lei, deși acum o lună era undeva la 500 de lei. Și asta este puțin față de prețurile afișate de magazinele de profil, unde paletul de lemn de foc despicat se vinde cu aproape 850 de lei metrul cub (Dedeman) sau 1.300 de lei (Brico Depot). Iar marea problemă o reprezintă lipsa lemnului, pentru că multe dintre depozite au epuizat deja stocurile.
O creștere la fel de mare se înregistrează și la peleți. Astfel, cel mai mic preț a ajuns să fie de 35-40 de lei sacul de 15 kilograme, dar în unele magazine este şi 47 de lei sacul. Prin urmare, o tonă de peleți a ajuns să coste între 2.500 și 3.000 de lei, față de 1.400 de lei cât costa anul trecut sau în primăvara acestui an.
Liste de aşteptare la lemne
La fel ca și în cazul lemnului, majoritatea firmelor de profil se confruntă cu o lipsă a mărfii, iar din acest motiv și în acest sector s-a ajuns să se întocmească liste de așteptare care se întind pe două săptămâni. „Am rămas fără materie primă. În plus, am o presă care s-a defectat, iar de aproape o săptămână nu am mai produs nimic”, se plângea un producător de peleți din zona Dorohoi.
Un alt agent economic din zona Săveni a precizat că societatea nu mai are nimic în depozit, iar tot ce se produce este livrat la clienții care au făcut comenzi în urmă cu două săptămâni.
„Aceste prețuri nu au justificare economică”
De partea cealaltă, directorul Direcției Silvice Botoșani, Marius Havriș, crede că este vorba de prețuri speculative, mare parte din agenții economici încercând să profite de creșterea cererilor și de degringolada de pe piață.
„Aceste prețuri nu au nicio justificare economică. Dacă plecăm de la prețul lemnului din pădure, mai adăugăm maxim 100 de lei pentru transport pentru fiecare tonă și maxim încă 100 de lei pentru debitat și despicat. Prin urmare, tona de lemn de foc nu ar trebui să depășească 500 de lei la distribuitor”, a spus Marius Havriș.
Doar că la peleți creșterea prețului este exagerată. Asta pentru că, în mod normal, peleții se fac din biomasă, adică din rumeguș sau din căzătura rezultată din procesul de industrializare a lemnului, ori din amestec de resturi vegetale (paie, crengi, etc). Chiar dacă s-ar folosi direct lemnul din pădure, transportul, tocatul, uscarea și presarea nu costă producătorul mai mult de 1.000 de lei pe tonă. Adăugând și rata de profit, tona de peleți nu ar trebui să depășească 1.800 de lei, dar se vinde cu 2.500 – 3.000 de lei.
„Este drept – s-au scumpit carburanții și energia electrică, dar nu într-o asemenea măsură încât să dubleze prețurile. Se merge pe principiul că urmează sezonul rece, iar omul trebuie să-și încălzească locuința și va plăti oricum pentru că nu va accepta să înghețe de frig în casă”, a spus unul dintre botoșănenii aflați în căutarea de lemn de foc.
Creșteri de prețuri din cauza lipsei lemnului
Creștere artificială a prețurilor pare să fi fost alimentată și de lipsa lemnului de pe piață. De altfel, fenomenul se înregistrează pe orice piață de consum. Atunci când un produs căutat dispare din ofertă, cei care au îl mai au în stoc sunt tentați să ridice tarifele pentru a-și asigura resurse financiare în vederea refacerii stocului, în situația în care materia primă se va scumpi.
Doar că toate aceste creșteri se răsfrâng asupra clientului final, care are două soluții – fie reduce consumul, încercând să se încadreze în buget, fie scoate mai mulți bani din economii pentru a plăti confortul. Însă, cum iarna bate la ușă, aceste scumpiri vor afecta în mod direct costurile privind încălzirea locuințelor.
Scumpiri masive şi la apartamente şi la case
Plecând de la o locuință de 100 de metri pătrați și un consum mediu lunar de circa 2 Gcal pentru încălzirea locuinței, costul căldurii în iarna 2022-2023 va fi unul extrem de ridicat. Cel mai ieftin se pare că vor scăpa cei care locuiesc la bloc și sunt racordați la sistemul de termoficare a orașului.
La nivelul municipiului Botoșani, calculele administrației locale indică un tarif de 615 lei pe gigacalorie în această iarnă, față de 403 lei prețul actual, creșterea fiind așadar de 50%. La începutul anului, însă, populația a plătit un tarif de 271,48 de lei pe gigacalorie, restul fiind subvenționat. Dacă prețul rămâne același, factura lunară la căldură pentru locuință nu ar trebui să depășească 600 de lei.
Asta în condițiile în care prin Ordonanța de Urgență 119 din septembrie 2022 s-a plafonat și prețul plătit de companiile de termoficare pentru gazul achiziționat în vederea producerii de energie termică pentru populație. Tariful plafonat stabilit în această situație a fost de maximum 0,37 lei/kWh (sau 370 de lei/MWh), cu TVA inclus, pentru cazul producătorilor de energie termică.
Şoc pentru cei care au centrale electrice
În schimb, cei care își încălzesc locuințele cu centrale electrice au avut parte de un șoc. „La 90 de metri pătrați încălziți la parter, consum 1.500-2.000 kw lunar iarna, aşa că la 0,7 lei kw am avut iarna trecută facturi de 1.000-1.400 lei lunar. Am luat în calcul lunile cele mai friguroase, dar la început de iarnă am avut și facturi de 700-800 lei, la un consum de aproximativ 1.000 kw. Am trecut la contract la Hidroelectrica, cu preț fix garantat pe un an de 0,7 lei kw, dar nu știm dacă prețul este valabil, în condițiile în care noi sigur depășim plafonul de 255 kw lunar sau cât e în ordonanța guvernului. La triplarea prețului kilowattului, 2,1-2,3 lei kw, ar însemna acum o factură de 3.000-3.600 lei lunar. În aceste condiții, am renunțat la centrala electrică”, a povestit Cristi M.
Un alt botoșănean care locuiește la casă își încălzește locuința de 120 de metri pătrați cu pompă de căldură, considerată cea mai economică sursă de încălzire. Acesta se așteaptă la un consum de 600-700 kw lunar (deci de aproape trei ori mai puţin decât centrala electrică), dar are contract cu 2,3 lei kw şi se așteaptă acum la facturi de 1.400-1.600 lei lunar, față de 500-600 lei lunar cât a plătit iarna trecută.
Cel puțin 60% din populație are centrale pe gaz
În schimb, cel puțin 60% din populație se încălzește cu gaz. Cele mai comune centrale pe gaz folosite pentru încălzirea locuințelor sunt cele care au o putere energetică de 24kW. Spre exemplu, pentru încălzirea unui apartament cu o suprafață între 50 și 60 mp, folosind o centrală termică pe gaz, în medie lunar se pot consuma aproximativ 115 mc de gaze, care se traduc în 1,213 Mwh, adică 376 de lei.
În schimb, pentru un apartament de trei camere, factura ar fi undeva între 600 și 700 de lei, în funcție și de cantitatea de apă caldă menajeră folosită. Pentru încălzirea unei case pe timp de iarnă, cu o suprafață de aproximativ 100 mp, se pot consuma între 250 și 300 mc pentru o temperatură medie de 21 de grade, ceea ce s-ar traduce într-un cost mediu lunar de până în 1.000 de lei.
Cele mai mari scumpiri sunt la peleţi
La încălzirea pe lemn, prin sobe sau centrale termice, pentru o locuință de aproape 100 de metri pătrați ar trebui să se consume cam 0,8 tone sau o tonă de lemne lunar pentru obținerea celor 2 Gcal. Dar acest lucru depinde de o mulțime de factori, începând cu tipul de lemn, gradul de uscare, temperaturile exterioare și materialul din care a fost construită locuința. Chiar și așa, factura pentru încălzirea locuinței pentru o lună de iarnă nu ar trebui să depășească 700 de lei.
În schimb, cei care își încălzesc locuințele cu peleți au parte de cea mai mare creștere a facturilor la încălzire. Chiar dacă randamentul sistemului este maxim, iar locuința izolată, costul facturii lunare nu are cum să scadă sub 1.500 de lei, în condițiile în care tona de peleți a ajuns să se vândă cu 2.600 – 3.000 de lei.
Iar dacă se ajunge la un consum de o tonă de peleți lunar, atunci centralele de acest tip se dovedesc a fi complet ineficiente, pentru că mai degrabă se trece pe centrala electrică, care, deși ar putea fi mai costisitoare, nu necesită muncă de întreținere.
