Omul fenomen Iulian Rotariu, pompierul botoșănean care a uimit o lume întreagă după ce a terminat pe primul loc cele mai dificile cinci ultramaratoane din lume, în trei dintre acestea stabilind noi recorduri ale curselor, ar putea deveni subiect de film.
Revenit din ultima cursă din Norvegia, unde a ieșit din nou învingător, Iulian Rotariu a recunoscut că există un interes major atât din partea organizatorilor curselor, Canal Aventure, cât și din partea unor instituții din Botoșani, pentru realizarea unui film documentar împreună cu renumitul canal TV National Geografic.
„Nici eu nu știu uneori de unde vine această energie”
Pelicula ar urma să prezinte incredibila poveste a botoșăneanului care a ajuns în cele mai îndepărtate colțuri ale lumii, și-a depășit propriile limite, doar din dorința de a face cât mai cunoscută cauza Asociației Părinților Copiilor cu Autism Botoșani, și de a-i ajuta pe acești copii cu deficiențe să se integreze în societate.
„Au recunoscut și ei (n.r. – organizatorii Canal Aventure) că nu au întâlnit până acum omul care să poată duce la bun sfârșit toate cele cinci provocări ale lor, care să termine învingător aceste curse și cu noi recorduri ale întrecerilor. Nici eu nu știu uneori de unde vine această energie, dar cu siguranță ea vine de acasă, de la persoanele dragi, de la oamenii care îmi sunt alături”, a spus Iulian Rotariu.
Deși a trăit la extrem toate cursele în care a concurat, întrucât a alergat prin deșert, dar și prin atmosfera înghețată din Antarctica, ori prin vegetația luxuriantă din Vietnam, Iulian Rotariu a recunoscut că ultimă cursa, Ultra Norway Race, care a avut loc la sfârșitul lunii trecute, a fost cea mai dificilă și mai periculoasă dintre toate, din cauza provocărilor – zăpadă până la genunchi, râuri învolburate, luat de ape de câteva ori, traseu pierdut în mai multe rânduri.
„A fost extrema extremelor”
Cursa a presupus parcurgerea a 112 de kilometri într-o singură etapă, la 350 km nord de Cercul Arctic. Traseul a urmat traversarea a două lanţuri muntoase din Alpii Lyngen, a trei râuri de munte şi a unor porţiuni cu zăpadă, la o altitudine de peste 2000 de metri.
„A fost extrema extremelor. Cred că 20 la sută din pregătirea de acasă, dacă am reușit să o regăsesc pe traseu, dar mai mult ca niciodată am simțit ajutorul divin în această cursă”, s-a destăinuit Iulian Rotariu. Iar acest lucru s-a văzut și la final, când doar alți patru concurenți (n.r. – două echipe, întrucât s-a alergat în tandem) au reușit să treacă linia de finish. Inclusiv germanul Sascha Gramm, cel care a concurat alături de Iulian Rotariu în mai multe ultramaratoane, a pierdut traseul și a fost luat cu elicopterul pentru a fi salvat.
„Track-ul de pe GPS m-a dus de pe curba de nivel pe vârful muntelui. Ningea, erau -15 grade, și dintr-o dată era hăul, iar track-ul îmi spunea să merg mai departe, ori nu puteam să mă arunc în prăpastie. M-am întors și mă rugam să găsesc o cărărușă și am găsit o potecă pe care mergeau animalele. Mi-am dat drumul la vale, iar pe ultimii metri am prins track-ul de GPS, care m-a readus unde trebuia să ajung”, a povestit Iulian Rotariu.
Cursă cu degetele înghețate
A fost, însă, doar un episod pentru că în al doilea lanț muntos pe care l-a traversat, el a ajuns din nou pe culme și, epuizat fiind, s-a gândit că ar trebui să mănânce un baton proteic, aflat în rucsacul din spate. A vrut să-l scoată, dar nu a reușit să desfacă fermoarul întrucât era atât de înghețat încât degetele nici nu se mișcau.
A continuat cursa la vale și, alergând, a reușit să se încălzească și să-și dezghețe mâinile. Abia atunci a reușit să-și scoată batonul proteic. Pe un alt segment din traseu, GPS-ul îi arăta că trebuia să treacă prin două lacuri. A intrat în apă până la piept și a realizat că nu este cea mai bună metodă. A ieșit și a continuat cățărându-se pe mal.
„Alergările prin pădurile norvegiene au fost pline de surprize. Era un fel de mușchi, dar când punea-i piciorul pe el, se scufunda și apa îți ajungea până la genunchi. Pur și simplu am fleșcăit două ore – două ore și jumătate în apă”, și-a amintit Iulian Rotariu.
La un moment dat, el a observat și un grup de capre. Inițial, a vrut să le alunge, dar și-a zis în minte că ar putea fi un semn divin și a continuat cursa, caprele urmându-l pe o distanță de aproape doi kilometri, după care l-au abandonat. „A fost cursa în care am spus de la bun început că partener îmi va fi Hristos. Și așa a și fost”, a adăugat Iulian Rotariu.
Timp record obținut de Iulian Rotariu
Cu toate că a plecat din start cu o penalitate de două ore, întrucât nu a avut partener (n.r. – cursa s-a derulat în tandem), Iulian Rotariu a reușit să obțină un timp uluitor, parcurgând cei 112 kilometri în numai 23 de ore și 38 de minute (21 de ore și 38 de minute în timp real), deși organizatorii prevăzuseră 48 de ore.
„Am terminat cursa la 9,30 și au mai trecut nouă ore până a venit echipa Marii Britanii, care s-a clasat pe locul II, și 13 ore până ce a venit echipa Franței. Apoi nu a mai terminat nimeni…”, a adăugat Iulian Rotariu.
Botoșăneanul spune că a reușit să ajungă la sfârșitul cursei întrucât pe tot traseul a rememorat toate gândurile bune transmise de cei din jurul lui și tocmai acestea l-au ajutat să depășească toate provocările.
„A fost cursa pe care mi-am dorit-o. Și am dorit să fie <<altceva>>. Și chiar a fost pentru că pe traseu a plouat, așa cum mi-am dorit”, a adăugat Iulian Rotariu.
„Le mulțumesc tuturor celor care au dorit să ajute asociația în acest demers”
Cert este că miercuri, când a revenit la serviciu și a povestit experiențele trăite, el a ținut să le mulțumească în primul rând tuturor celor care l-au susținut, inclusiv celor din cadrul Inspectoratului pentru Situații de Urgență.
Întâmpinat de reprezentanții Asociației Părinților Copiilor cu Autism (APCA) Botoșani, aceștia l-au felicitat la rândul lor, l-au îmbrățișat și i-au dăruit un buchet de flori, încercând să-i mulțumească, în felul lor, pentru tot efortul făcut pentru sprijinirea asociației în realizarea unei camere senzoriale, dar și a unui centru pentru adulții cu autism.
„Am spus-o de mai multe ori – nu eu, Iulian Rotariu, am încheiat cursa, ci copiii cu autism, care au nevoie de sprijin. De aceea le mulțumesc tuturor celor care au dorit să ajute asociația în acest demers”, a mai spus Iulian Rotariu, care în semn de recunoștință le-a oferit fiecăruia din membrii delegației APCA medalia, diplomele obținute la ultima cursă, trofeul și numărul de concurs pentru a se fotografia cu ele.
Pentru moment, botoșăneanul nu va mai lua startul în nicio cursă de anvergură internațională întrucât, spune el, a epuizat deja concediul și ar dori să se opereze pentru a scăpa de hernia inghinală de care suferă încă de anul trecut și pentru a scăpa inclusiv de „centura de castitate”. Din acest motiv, următoarea lui țintă va fi ediția a doua din NOMAD, cursă organizată tot de cei de la Canal Aventure, în 2023, în Senegal.
Premieră mondială pentru un ultramaratonist
Ultra Norway Race a adus o premieră mondială întrucât Iulian Rotariu este singurul ultramaratonist din lume care a încheiat toate cele cinci curse reunite sub numele de Continental Challenge (n.r. – pe lângă ultramaratonul din Norvegia figurând Ultra Asia Race, The Track Australia, Ultra Bolivia Race și Ultra Africa Race), toate acestea adunând 1.500 de kilometri.
Ba mai mult, în trei dintre curse – The Track Australia, Ultra Bolivia Race și Ultra Norway Race – el a stabilit noi recorduri ale competițiilor. Pentru aceste reușite uimitoare, el a fost inclus în galeria „Hall of Fame” fiind cel mai titrat dintre toți alergătorii din lume.
Participări la mai multe competiții de-a lungul timpului
Subofiţer operativ în cadrul Detașamentului de Pompieri Botoșani, Iulian Rotariu, acum în vârstă de 46 de ani, a participat la mai multe competiţii de anduranță. El s-a făcut remarcat după ce în iunie 2016 a reuşit să se claseze pe locul I la categoria lui de vârstă la „Gobi March” desfăşurat în China. Patru luni mai târziu el a egalat performanţa la ultramaratonul „Atacama Crossing”, desfăşurat în Chile.
În mai 2017, a participat şi la „Sahara Race” organizat în Namibia, unde s-a clasat din nou pe locul I la categoria lui de vârstă şi locul IV la general, situaţia repetându-se în noiembrie 2017, când a participat la „Roving Race” derulat în Patagonia, Argentina.
În decembrie 2018, Iulian Rotariu s-a clasat al doilea în „The Last Deserts” Antarctica, după care a urmat un lanț de victorii în Australia (522 km – șapte etape), Mozambic (220 km – cinci etape), Vietnam (160 km în patru etape), Bolivia (220 km – în șase etape), Laponia Finlandeză (237 kilometri în 48 de ore de alergare non-stop) și Namibia (520 kilometri în nouă etape), seria încheindu-se cu această victorie din Norvegia.
Pasiune descoperită în urmă cu 12 ani
Fără să fie sportiv de performanţă şi fără să fie legitimat la vreun club, Iulian Rotariu a început să alerge în urmă cu aproape 12 ani, când a ajuns la spital cu fiul său şi, pentru a-şi consuma stresul, a început să alerge în jurul spitalului. Ulterior, el a început să participe la concursurile organizate de Ministerul Afacerilor Interne, reprezentând Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Nicolae Iorga” al Județului Botoşani.
După numai câteva curse, reprezentanţii Asociaţiei Părinţilor Copiilor cu Autism l-au rugat să-i reprezinte în competiţii, iar din acel moment a început să participe la cursele internaţionale, încercând să dovedească tuturor că limitele pot fi depăşite.
