Fostul primar al comunei Adăşeni din perioada 2008 – 2012, Ioan Amatrică, riscă să plătească din propriul buzunar aproape 500.000 de lei, după ce Curtea de Conturi a descoperit, în timpul unui audit efectuat la Primărie, mai multe abateri de la disciplina financiar-contabilă.
Considerat responsabil de cele întâmplate, Ioan Amatrică a fost acţionat în instanţă de noua conducere a Primăriei pentru răspundere delictuală, iar în urma procesului el a fost obligat să plătească primăriei 249.182,1 lei cu titlu de daune materiale şi alţi 249.182,1 lei cu titlu de majorări de întârziere, acestea din urmă fiind reduse de instanţă potrivit principiului proporţionalităţii la o sumă egală cu debitul principal.
Sentința definitivă a fost pronunțată miercuri, pe 22 iunie a.c., după un proces care a durat aproape șapte ani, timp în care dosarul a trecut pe la mai multe instanțe – Tribunalul Botoșani, Curtea de Apel Suceava și Înalta Curte de Casație și Justiție.
Pus la plată de primele două instanțe, Ioan Amatrică s-a adresat și ÎCCJ, însă nu a avut sorți de izbândă întrucât acțiunea lui a fost respinsă ca nefondată.
Plăţi fără documente
Situaţia a ieşit la iveală în vara lui 2013, când cei de la Curtea de Conturi au mers la Primăria Adăşeni pentru a verifica modul în care au fost cheltuiţi banii publici. Aşa s-au descoperit mai multe deficienţe, o parte din banii de la buget fiind plătiţi fără documente justificative. Atunci, Curtea de Conturi a cerut noii conduceri a primăriei atragerea răspunderii civile delictuale pentru recuperarea unui prejudiciu în sumă de 706.304,32 lei presupus a fi fost creat în dauna comunei Adăşeni prin exerciţiul bugetar executat în anul 2011.
Era vorba de o serie de plăţi făcute pentru alimentarea cu apă a comunei, dar pentru care Amatrică nu putea răspunde întrucât proiectul fusese întocmit în 1995, contractul a fost semnat în 2005 când comuna nici nu exista, iar el nu era primar.
Un alt capitol l-a reprezentat plata unor facturi uriaşe către un operator de telefonie mobilă pentru telefoanele de serviciu, dar şi în acest caz Ioan Amatrică nu putea răspunde întrucât parte din bani fuseseră plătiţi de cei responsabili.
În schimb, când s-a ajuns la lucrările de pietruiri drumuri comunale şi săteşti, chiar dacă contractul fusese semnat de primarul de dinaintea sa, plăţile s-au făcut în timpul mandatului lui Amatrică, iar aici au existat alte nereguli. Astfel, Curtea de Conturi a stabilit că nu au fost întocmite documente care să justifice realitatea şi exactitatea lucrărilor facturate, fiind confirmate situaţiile de lucrări şi efectuate plăţile fără a se constitui o comisie de recepţie care să confirme corectitudinea informaţiilor, majoritatea drumurilor fiind mai înguste decât cifrele din contract.
Astfel, pentru drumul sătesc 93-2 din localitatea Zoiţani lăţimea din proiect era de 5 metri, iar lucrările efectiv executate au vizat o lăţime de 3,2 metri. Aceeaşi situaţie s-ar fi regăsit şi pe celelalte 14 drumuri, cu menţiunea că lăţimile diferă de la un drum la altul.
Vină pasată pe dirigintele de şantier
Deşi fostul primar a invocat faptul că situația a fost urmărită de dirigintele de șantier, care ar fi trebuit să fie tras la răspundere în mod normal, iar pe aceste drumuri s-ar fi intervenit şi după finalul mandatului său, existând posibilitatea ca noul constructor să fi intervenit pe terasament, magistrații au considerat că în acest caz sunt întrunite toate elementele pentru răspunderea delictuală, iar Ioan Amatrică a fost pus la plată.
Motivul – lucrările executate și decontate nu au fost recepționate la terminarea lucrărilor de către Comisia de recepție, așa cum prevedea legislația, iar situațiile de lucrări nu au avut atașate măsurători pentru fiecare drum în parte cu cantitățile de lucrări, executate, măsurători semnate de beneficiar și executant.
Sumă imputată de judecători
Degeaba a invocat fostul primar că nu s-a putut opune constatărilor Curţii de Conturi, întrucât nu mai era în funcţie şi controlul nu îl viza direct pe el, iar cei care au urmat după el nu au contestat în niciun fel actele întocmite de Curtea de Conturi, ci i-au imputat direct lui întreaga sumă, fără ca eventualul prejudiciu să fie stabilit de un expert, nu de controlorii Curții de Conturi.
„Nerespectarea dispozițiilor din Legea privind finanțele publice locale, prin neîntocmirea documentelor justificative, respectiv procesele verbale de recepție, procese verbale pentru faze determinante, precum și plata unor lucrări care nu reflectă realitatea, tocmai din cauza neîntocmirii documentele specifice, constitui fapta ilicită cauzatoare de prejudicii”, au motivat judecătorii. Aşa se face că instanţa l-a considerat răspunzător şi i-a imputat suma plătită fără justificări.
Prima sentință a fost pronunțată pe 25 martie 2019 de Tribunalul Botoșani, dar hotărârea a fost atacată cu apel. Așa se face că procesul a continuat la Curtea de Apel Suceava, unde au avut loc alte dezbateri, Ioan Amatrică încercând să-și dovedească nevinovăția, dar și faptul că acțiunea de răspundere delictuală trebuia să fie îndreptată împotriva tuturor persoanelor responsabile. Asta pentru că în calitate de primar, el a avut un întreg aparat de specialitate care trebuia să se ocupe de documentația contabilă, astfel încât nu poate fi singurul a cărui răspundere să fie antrenată.
Doar că, pe 2 iunie 2021, magistrații suceveni i-au respins apelul ca nefondat invocând faptul că răspunderea a fost antrenată nu pentru modul de implementare a proiectului de pietruire, ci pentru ceea ce în plus s-a plătit, față de ceea ce efectiv s-a executat. A urmat apoi recursul la Înalta Curte de Casație și Justiție, dar demersul nu a fost urmat de un succes pentru că pe 22 iunie a.c. instanța supremă a menținut decizia Curții de Apel și i-a respins recursul cu nefondat.
Prin urmare, fostul primar ar trebui să plătească suma stabilită de Tribunalul Botoșani, Asta dacă nu cumva va încerca să obțină, pe cale extraordinară, anularea sau modificarea sentinței. Cert este că, dacă ar fi să se adune toate salariile obținute de Ioan Amatrică în postura sa de primar, în mandatul 2008 – 2012, el nu ar totaliza nici măcar un sfert din suma pe care ar trebui să o plătească acum.
